Călări, verb Sinonime:
a umbla călare.
Călărie, substantiv
Sinonime:
călărit, echitaţie, hipism.
Călărime, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
cavalerie.
Călăritură, substantiv (învechit)
Sinonime:
cavalcadă.
Cavalcadă, substantiv feminin Sinonime:
călărire, goană, fugă, alergare de cai.
Cavalerie, substantiv
Sinonime:
(militărie) călărime, (învechit) cavalerime, călărăşie, călărăşime.
Echitaţie, substantiv
Sinonime:
(sport) călărie, hipism.
Răitug, substantiv (învechit)
Sinonime:
pantaloni (de călărie).
Derby, substantiv
Sinonime:
cursă de călărie, întrecere sportivă, (variantă) derbi.
Rotmistru, substantiv (învechit)
Sinonime:
căpitan de cavalerie, maestru de călărie, ofițer.
Hipism, substantiv
Sinonime:
(sport) călărie, echitație, sport hipic, steeple-chase, turf; hippysm.
At, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
armăsar, cal de călărie, cal de curse, cal dobrogean, cal turcesc, cursier, (variantă) hat.
Hată, substantiv (învechit)
Sinonime:
iapă de călărie, iapă, (învechit) atoaică, (învechit) hatoaică. Hâță, substantiv (regional)
Sinonime:
cârd, ciurdă, mulțime, turmă de porci; sanie, săniuță, (regional) cioaclă.
Încălecare, substantiv
Sinonime:
așezare călare, încălecat, (figurat) dominație, (figurat) stăpânire, (învechit și popular) călărit, (învechit) încălărare, (învechit) încălecătură, (popular și familiar) suprapunere, (popular și familiar) supunere.
Hatoaică, substantiv (desuet)
Sinonime:
(zoologie) iapă (de călărie), (variantă) atoaică.
