Cârn, adjectiv
Sinonime:
îndoit, strâmb.
Carnagiu, substantiv
Sinonime:
carnaj.
Carnaj, substantiv neutru
Sinonime:
exterminație, genocid, hecatombă, masacru, măcel, pogrom, ucidere în masă, (variantă) carnagiu.
Carnal (carnală), adjectiv Sinonime:
trupesc, corporal; (figurat) lumesc, senzual.
Carnalitate, substantiv
Sinonime:
concupiscență, senzualism, senzualitate, (învechit) simțualism, (învechit) simțualitate.
Cărnărie, substantiv
Sinonime:
cărnăraie; măcelărie.
Carnasier (carnasieră), adjectiv
Sinonime:
antropofag, canibal, carnivor.
Carnat, adjectiv
Sinonime:
(despre alimentație) compus din carne; (culoare) roz. Cârnaț, substantiv
Sinonime:
cârnăcior, crenvurst, crenvurșt, poliș, (variantă) cârnat.
Cârnăţar, substantiv
Sinonime:
măcelar, mezelar.
Cârnăţăreasă, substantiv
Sinonime:
mezelăreasă.
Cârnăţărie, substantiv
Sinonime:
carmangerie, mezelărie, măcelărie.
Carnaţie, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) aspect, faţă, culoare, ten.
Carnaval, substantiv neutru
Sinonime:
bal mascat, mascaradă, (botanică, regional) crăciunele, (botanică, regional) crăciuniță, (învechit) carneval.
Carnavalesc, adjectiv
Sinonime:
caricatural, de carnaval, grotesc.
Carne, substantiv
Sinonime:
(Transilvania) hanţ; (botanică) pulpă.
Carnefice, substantiv
Sinonime:
(livresc) călău, gâde.
Cârneleagă, substantiv
Sinonime:
(biserică, la plural) harţi, (popular) dulcele Crăciunului, săptămâna cărnii, săptămâna clisei, săptămâna curată,
săptămâna de praguri, săptămâna hârţească, săptămâna hârţii, săptămâna împestriţată, săptămâna învârstată, săptămâna mistreaţă, săptămâna tărcată, săptămâna vârstată.
Carneol, substantiv (desuet)
Sinonime:
(mineralogie) cornalină.
Carnet, substantiv neutru
Sinonime:
agendă, blocnotes, caiet, notes; (carnet de muncă) carte de muncă.
Carnețel, substantiv
Sinonime:
carnet, caiet, livret.
Carneval, substantiv (învechit)
Sinonime:
carnaval.
Carnevor, adjectiv
Sinonime:
carnasier, carnivor.
Cârni, verb
Sinonime:
a cârmi, a coti, a întoarce, a vira.
Cărnicios, adjectiv
Sinonime:
(despre fructe) cărnos.
Cârnire, substantiv
Sinonime:
cârmire, cârmit, cotire, cotit, viraj, virare, virat.
Cârnit, substantiv
Sinonime:
cârmire, cârmit, cotire, cotit, viraj, virare, virat.
Cărniţă, substantiv
Sinonime:
(rar) cărnicică, cărnişoară.
Cârnitură, substantiv
Sinonime:
cot, cotitură, curbă, întorsătură, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, şerpuire, şerpuitură; (despre ape) (învechit și regional) cărjovăitură, (învechit și regional) cârjoitură.
Cărniu, adjectiv
Sinonime:
(de culoarea cărnii) carnat, carneu, carnicolor, cărnos, incarnat, roșu închis.
Carnivor, adjectiv
Sinonime:
carnasier, creofag, entomofag, insectivor, omofag, piscivor, zoofag.
Cărnos, adjectiv
Sinonime:
musculos; (botanică) (rar) miezos, pulpos.
Cârnoseală, substantiv (popular)
Sinonime:
chin, necaz.
Cărnosi, verb
Sinonime:
a descărna. Cârnosi, verb
Sinonime:
a ciopârţi, a sfârteca, a sfâşia.
Cărnosire, substantiv
Sinonime:
descărnare.
Cărnui, verb
Sinonime:
a cărnosi, a descărna, a şerui.
Cărnuire, substantiv
Sinonime:
cărnosire, descărnare, şeruire.
Carte, substantiv feminin
Sinonime:
abecedar, aide-memoire, broșură, elzevir, enciclopedie, in-cuarto, in-cvarto, in-folio, in-octavo, manuscris, (la plural) memorii, operă, roman, scriere, silabar, tipăritură, volum; (figurat) cultură, învăţătură, ştiinţă; (învechit și popular) act, carnet, document, dovadă, imprimat, înscris, jurnal, livret, ordin, registru, scrisoare.
Ciopârţi, verb
Sinonime:
a tăia în bucăţi, a îmbucătăţi, a sfârteca, a sfâşia, (popular) a căsăpi, (popular) a dumica, (regional) a crâmpoţi, a măcelări, (Moldova, Bucovina şi Banat) a ciocârti, (prin Moldova) a cârnosi, (prin Banat) a cârti, (Moldova şi Bucovina) a hăcui.
Ciozvârtă, substantiv feminin Sinonime:
bucată (de carne), halcă, but.
Corp, substantiv neutru
Sinonime:
anatomie, cadavru, carne, conţinut, cuprins, element, lucru, materie, mort, obiect, organism, persoană, substanţă chimică, substanţă, suflet, trunchi, trup; asociație, colectivitate, comunitate, fraternitate, corporatie, grup; (corp compus) combinaţie; (corp simplu) element; (corp vitros) umoare vitroasă; (corp ceresc) astru; corpus; (expresie) (corp la corp) față în față, pieptiș, deschis, în luptă dreaptă, (prin extensie) înverșunat, aprig; (corp de balet) companie de dans.
Corporal (corporală), adjectiv
Sinonime:
(termen juridic) aflictiv, anatomic, carnal, fiziologic, fizic, organic, senzual, sexual, somatic, trupesc.
Coti, verb
Sinonime:
a se abate; a-şi da coate; a cârmi, a vira, (rar) a cârmui, (popular) a cârni, (Moldova) a cotigi, (învechit) a şovăi; a o lua, a merge.
Cotitură, substantiv feminin
Sinonime:
cot, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, şerpuire, şerpuitură, (rar) îndoitură, (popular) cârmeală, cârnitură, întorsură, sucitură, (Oltenia şi Banat) covei, meandru, curbă; golf, întorsătură, răscruce, turnură; (despre ape) (învechit și regional) cărjovăitură, (învechit și regional) cârjoitură.
Genocid, substantiv neutru Sinonime:
masacru, crimă, ucidere, exterminare, carnaj, carneficiu, pogrom.
Gras (grasă), adjectiv
Sinonime:
abundent, adipos, aldin, bogat, cărnos, considerabil, corpolent, dolofan, durduliu, fertil, gros, important, îmbelşugat, împlinit, îngrăşat, însemnat, mare, miezos, mustos, obez, planturos, plin, roditor, rotofei, rotund, rotunjit, seboreic, substanţial, suculent, uleios, umflat, unsuros, voluminos, zemos, (popular) trupeş, (regional) încălat; (cu rol de substantiv) grăsime.
Libidinos (libidinoasă), adjectiv
Sinonime:
carnal, concupiscent, depravat, desfrânat, destrăbălat, erotic, erotoman, imoral, impudic, lasciv, libertin, licențios, lubric, luxurios, orgiac, pervers, porcos, senzual, trupesc, vicios, voluptos, voluptuos.
Lumesc (lumească), adjectiv Sinonime:
vesel, glumeţ, hazliu; laic, mirean; trupesc, carnal.
Masacru, substantiv neutru
Sinonime:
carnaj, decimare, decimat, decimație, exterminare, exterminațiune, genocid, hecatombă, holocaust, masacrare, măcel, nimicire, omor (în masă), pieire, pogrom, stârpire, ucidere în masă, vărsare de sânge, (figurat) baie de sânge, (figurat) bătălie, (figurat) conflict, (figurat) război, (învechit și popular) pierzanie, (învechit și popular) pierzare, (învechit) măcelărie, (învechit) meserniță, (învechit) tăiere, (regional) mortișag.
Mascaradă, substantiv feminin
Sinonime:
acutrament, bal mascat, carnaval, cavalcadă, ceată de oameni mascați, comedie, cortegiu, defilare, deghizare, domino, mascare, travestire; contrafacere, duplicitate, falsificare, falsitate, farsă, fățărnicie, festă, glumă, ipocrizie, înscenare, înșelătorie, minciună, păcăleală, perfidie, plăsmuire, prefăcătorie, secătură, simulacru, simulare, tartuferie, viclenie, vicleșug.
Măcel, substantiv masculin Sinonime:
masacru, carnaj, omor, ucidere, măcelărire, jertfă, hecatombă; (figurat) război, luptă, bătălie, bătaie.
Mic, substantiv masculin Sinonime:
mititel, cârnăcior. Mic, adjectiv Sinonime:
redus, scurt, scund, puţin, limitat; (despre sunet, zgomot) slab, încet, stins, imperceptibil; nevârstnic, copil; neînsemnat, nevaloros, fără valoare; meschin, josnic, mărginit, egoist.
Miezos (miezoasă), adjectiv (popular)
Sinonime:
consistent, cu (mult) miez, important, plin de conținut, substanţial, valoros; cărnos.
Mititel, substantiv masculin Sinonime:
cârnăcior, mic.
Mustos (mustoasă), adjectiv
Sinonime:
gras, mănos, plin de apă, plin de must, plin de sevă, suculent, zemos, (figurat) bogat, (figurat) picant, (figurat) plin de savoare, (regional) cărnos.
Război, substantiv neutru Sinonime:
conflagraţie, conflict militar, luptă, bătălie, măcel, masacru, carnaj; (figurat) învrăjbire, ceartă, neînţelegere, vrajbă. Război, verb Sinonime:
a se lupta, a se bate, a se oşti, a se încăiera, a se masacra; (figurat) a se certa, a fi în conflict.
Registru, substantiv masculin
Sinonime:
blocnotes, caiet, carnet, catastif, condică, contrapartidă, conținut, cuprins, domeniu, jurnal, repertoriu, resort, sferă, sumar, tablă de materii; (tehnică) sertar, șuber, ventil; (contabilitate) (registru de casă) jurnal de casă, (registru de partizi) cartea mare; (muzică) ambitus, diapazon, nuanță, scară muzicală, ton, tonalitate, (învechit) octoih; (informatică) circuit de memorare, contor, dispozitiv de memorare, înregistrator, locaţie specială de stocare, memorizator de cuvinte, numărător, sumator, totalizator.
Acrosarc, substantiv neutru
Sinonime:
(botanică) bacă sferică şi cărnoasă, concrescută cu caliciul persistent.
Sexual (sexuală), adjectiv
Sinonime:
carnal, senzual, erotic, genital, intim, fizic, trupesc; veneric, venerian.
Epicurian, adjectiv
Sinonime:
carnal, epicureic, epicureu, epicuriesc, epicurist, hedonist, hedonistic, libertin, luxurios, senzual, sexual, sibarit, sibaritic, voluptuos, (variantă) epicurean, (variantă) epicureian.
Caiet, substantiv
Sinonime:
album, blocnotes, carnet, livret, registru, (Banat şi sudul Transilvaniei) propis, (Transilvania) tecă, (învechit) tartaj; (caiet de notiţe) maculator; (caiet de sarcini) specificaţie tehnică.
Caricatural, adjectiv
Sinonime:
buf, bufon, burlesc, caraghios, carnavalesc, comic, exagerat, grotesc, mordant, parodic, ridicol, satiric, ubuesc.
Cotire, substantiv
Sinonime:
cârmire, cârmit, cotit, viraj, virare, virat, (popular) cârnire, cârnit.
Decimare, substantiv
Sinonime:
carnagiu, carnaj, decimat, decimație, exterminare, hecatombă, masacrare, ucidere în masă, (învechit) decimațiune.
Descărna, verb
Sinonime:
a slăbi, a fi foarte slab, a se usca; a curăța de carne, a cărnosi, a şerui, (regional) a cărnui; a se scofâlci.
Descărnare, substantiv
Sinonime:
cărnosire, şeruire, (regional) cărnuire; scofâlcire.
Dinozaur, substantiv
Sinonime:
arheopterix, brahiozaur, brontozaur, carnosaur, crocodil, dinozaurian, diplodoc, diplodocus, gigantozaur, ihtiozaur, oviraptor, plesiozaur, pleziozaur, pterodactil, pterozaur, pterozaurian, sauropod, stegozaur, tiranozaur, triceratops, (plural) teropode.
Dezosa, verb
Sinonime:
a desprinde carnea de pe oase; (figurat) a dezmembra, a disloca, a decortica, a diseca.
Dulcele Crăciunului, substantiv
Sinonime:
(biserică) cârneleagă, (la plural) harţi.
Felidă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) felină, carnasier; râs, panteră, tigru, leu, leopard, jaguar, pumă.
Fizic (fizică), adjectiv
Sinonime:
carnal, corporal, fiziologic, sexual, organic, pământesc, terestru, trupesc; concret, palpabil, real, solid, tangibil, vizibil; material, natural, mecanic, manual, (învechit) mecanicesc.
Destrucție, substantiv
Sinonime:
aneantizare, autodistrugere, carnagiu, cataclism, coroziune, degradație, demantelare, demoliție, destrucțiune, dezagregație, dezintegrare, devastare, disoluție, dispariție, eliminare, extincțiune, exterminație, incinerație, masacru, pulverizație, ravagiu, ruinare, supresiune.
Varan, substantiv
Sinonime:
reptilă carnivoră; dragon de Komodo.
Facturier, substantiv
Sinonime:
carnet de facturi.
Chitanțier, substantiv
Sinonime:
carnet de chitanțe.
Frupt, substantiv
Sinonime:
mană; carnaval.
Entomofag, adjectiv
Sinonime:
insectivor, carnivor.
Hanţ, substantiv
Sinonime:
cadavru, carne, corp, hoit, leş, mortăciune, stârv, trup.
Cabanos, substantiv
Sinonime:
cârnat (uscat, lung și subțire), (variantă) gabanos.
Memorandum, substantiv
Sinonime:
agendă, blocnotes, carnet, comentariu, expozeu, memento, notă, notiță, raport, registru, repertoriu, rezumat, (învechit) memorial, (variantă) memorand.
Harţi, substantiv la plural
Sinonime:
(biserică) cârneleagă, (popular) dulcele Crăciunului, săptămâna cărnii, săptămâna clisei, săptămâna curată, săptămâna de praguri, săptămâna hârţească, săptămâna hârţii, săptămâna împestriţată, săptămâna învârstată, săptămâna mistreaţă, săptămâna tărcată, săptămâna vârstată; (variante) hârță, (plural) hârți.
Exterminație, substantiv
Sinonime:
aneantizare, carnaj, decimare, destrucție, eradicație, exterminare, extincție, extirpare, genocid, hecatombă, lichidare, masacru, nimicire, pogrom, purificare etnică, ucidere în masă, (variantă) exterminațiune.
Virat, substantiv
Sinonime:
cârnire, cotire.
Vireş, substantiv
Sinonime:
cârnat (cu sânge), sângerete.
Cartelă (cartele), substantiv
Sinonime:
bandă perforată, bon, carnețel cu bonuri, fișă de calculator.
Mezdri, verb
Sinonime:
(regional) a ciopli, a curăța pielea de carne, a cuţitoi, a juli, a jupui, a netezi cu cuțitoaia, a răzui, a roade, a zdreli, a zgâria; (despre animale) a coji ramurile, a roade iarba și frunzele; a consuma, a risipi, a se strica; (variantă) a mizdri.
Mezelar, substantiv
Sinonime:
cârnăţar, măcelar, (rar) mezelegiu.