Bric, adjectiv invariabil
Sinonime:
cărămiziu, roșcat, roșiatic.
Bric (bricuri), substantiv
Sinonime:
bastiment, bric-goeletă, corabie, velier.
Bric-à-brac, substantiv
Sinonime:
(franțuzism) bazar, dezordine, magazin de vechituri, (plural) lucruri fără valoare, (plural) vechituri, (variantă) bricabrac.
Bricabrac, substantiv
Sinonime:
lucruri fără valoare (uzate și demodate), magazin de vechituri, vechituri.
Briceag (bricege), substantiv neutru Sinonime:
cuţitaş, (Transilvania) brişcă.
Brichetă, substantiv
Sinonime:
aglomerat, cărămidă, huilă; (popular) aprinzătoare, (regional) scăpărătoare.
Brichetaj, substantiv
Sinonime:
brichetare.
Brichetare, substantiv
Sinonime:
brichetaj, brichetat.
Brichini, verb (Banat)
Sinonime:
a admonesta, a bruftui, a certa.
Brichinire, substantiv (regional)
Sinonime:
admonestare, (regional) brichinit.
Brichisea, substantiv (regional)
Sinonime:
cuțit, (regional) gioablă.
Brichisi, verb (învechit)
Sinonime:
a roboti, a viola, (variantă) a brichiși.
Brichisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
robotit, violare, (învechit) brichiseală, (învechit) brichisit, (învechit) brichișală.
Brichisit, substantiv (învechit)
Sinonime:
robotit, (învechit) brichisire, (variantă) brichișit.
Bricola, verb
Sinonime:
a aranja, a fasona, a modela, a reface, a repara, a restaura, (figurat) a pune cap la cap. Bricolă, substantiv
Sinonime:
(Evul Mediu) balistă, catapultă.
Bricolaj, substantiv
Sinonime:
bricolare, lucru manual, reparație (provizorie), retuș, (familiar) treburi mărunte.
Bricomanie, substantiv
Sinonime:
(medicină) bruxism, scrâșnire.
Custură, substantiv feminin
Sinonime:
lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.
Fuzen, substantiv
Sinonime:
brichetă, carbon, cărbune, cenușă, praf; (geologie) fuzit.
Cuţit, substantiv
Sinonime:
armă albă, bisturiu, briceag, cuter, cutter, cuțitaș, cuțituț, macetă, navaja, pumnal, scalpel, șerfmeser, (argou) şindel, (argou) şuriu, (figurat) junghi, (figurat) pneumonie, (învechit) dagă, (învechit) sabie, (popular) custură, (regional) cuțât, (regional) cuțitoaie; (tehnică) limbă, (popular) bătător, condei, fofelniţă, (regional) cordenci; (medicină) intervenţie chirurgicală, operaţie; (pentru tăiat hârtie) coupe-papier.
Cuţitaş, substantiv
Sinonime:
briceag.
Bruxism, substantiv
Sinonime:
(articulat) scrâşnirea dinţilor, bricomanie.
Pinţăluş, substantiv
Sinonime:
(regional) briceag, cuțit; (la cataramă) ac, cui.
Brigantin, substantiv
Sinonime:
bric, corăbioară.
Grădinări, verb
Sinonime:
a arboriza, a bricola, a cultiva, a fi grădinar, a întreține o grădină.
Brișcar, substantiv (învechit)
Sinonime:
birjar, bricicar, vizitiu, (regional) vezeteu.
Briștă, substantiv
Sinonime:
briceag, brișcă.
Marfă, substantiv
Sinonime:
articol, bricabrac, bric-à-brac, camelotă, furnitură, încărcătură, pacotilă, produs, (Banat) marvă, (învechit și popular) negoț, (învechit) metah, (învechit) negustorie, (învechit) product, (învechit) provizii, (învechit; Transilvania) marhă, (regional) vite.
Sâmcea, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cioc, clonț, creastă, creștet, culme, dorn, pisc, priboi, stricnea, vârf, (figurat) capăt, (figurat) limită, (figurat) punct extrem, (figurat) sfârșit, (Oltenia) auroră, (Oltenia) zori de zi, (regional) briceag, (regional) brișcă, (regional) cuțitaș, (regional) lanțetă, (variantă) simcea.
Fierotină, substantiv (regional)
Sinonime:
fier vechi, (regional) brichisană, (regional) fierătaie, (regional) fierotenii.
Aprinzătoare, substantiv
Sinonime:
aprinzător, brichetă, (regional) chibrit.
Catapultă, substantiv
Sinonime:
(militărie) balistă, bricolă, litobol, (învechit) trăbăcie, (variantă) catapult.
