Boncăi
Boncăi,
verb
Sinonime
:
a
boncălui,
(regional)
a
râncăi,
a
râncălui.
Boncăit
Boncăit,
substantiv
Sinonime
:
boncăluit.
Boncălui
Boncălui,
verb
Sinonime
:
a
mugi,
a
rage;
a
boncăi.
Boncănit
Boncănit,
substantiv
Sinonime
:
boncăit,
boncăluit,
boncănire.
Linkuri utile
Dicţionarul limbii române în format electronic
Dicționar de anagrame
Dicționar de paronime
Formular de contact
Căutări recente
Crezuție
Floricea
Filtrație
Boncăi
Indolent
Elogiast
Jandarmerie
împărat
Palpabil
Audiţie
Stăruinţă
Ciorofleț
Electrotrepan
Arareori
Sarsailă
Dediţei-galbeni
Vrednică
Narator
Osul-iepurelui
Pecingine
Ceramică
Principesc
Identificație
Răcuină
Zoopsie
Frumsețe
Troleibus
Bibelou
Trai
Copleşitor
Foşnit
Invariabil
Abandona
Nutrice
Biblou
Despreoţi
Senil
Burduşi
Hâd
Dropioi
Chibzuinţă
Amețire
Credenț
Găinușe
îmbolditor
Heliant
Intelecție
Vorbi
Lospeț
Suman
Birnic
Substantiva
Aer
Îngrădire
Mălurat
Reflecta
Partiduleţ
Defenzitor
Spavan
Avremi
Elixir
Arare
Baltag
Vondraș
Corpul
îngândurat
Desprinde
Educare
Dezmăţa
Ispaşă
Soare
Bombăneală
Scârbos
Florică
Berbecat
Rob
Publica
Amenajament
Porțelan
Mefistofelic
Indica
Dodilit
Berbanterie
Losanj
Demontat
Deţinere
împacheta
Eliant
Husăș
Dozator
Luminată
şti
Carosabil
Aborda
Teratogenie
Factual
Floare
Cotorosire
împungere
Efectiv
Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie
RSS