Binecuvânta, verb
Sinonime:
(biserică) a blagoslovi, (învechit) a ura; a preamări.
Binecuvântare, substantiv
Sinonime:
(biserică) blagoslovire, (livresc) benedicţiune, (popular) blagoslovenie, (învechit) urăciune; preamărire.
Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv Sinonime:
blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.
Benedicție, substantiv feminin Sinonime:
blagoslovenie, binecuvântare.
Blagoslovenie, substantiv feminin Sinonime:
blagoslovire, binecuvântare, benedicţie, preamărire, sfinţire.
Blagoslovi, verb Sinonime:
a binecuvânta, a preamări, a sfinţi.
Salutar (salutară), adjectiv
Sinonime:
benefic, binefăcător, binevenit, folositor, fructuos, profitabil, providențial, salubru, salvator, util, (figurat) binecuvântat, (învechit) salutariu.
Temeinic (temeinică), adjectiv
Sinonime:
adânc, amănunțit, capital, chibzuit, concludent, considerabil, consistent, convingător, crucial, cumpănit, decisiv, deosebit, edificator, elocvent, esențial, fundamental, fundamentat, gândit, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, intens, îndreptățit, însemnat, întemeiat, judicios, just, justificat, legitim, logic, mare, matur, motivat, notabil, organic, pilduitor, prețios, priceput, primordial, probant, profund, puternic, radical, remarcabil, rezistent, sârguincios, serios, sigur, socotit, solid, stăruitor, structural, substanțial, tare, trainic, valoros, vital, vorbitor, (figurat) binecuvântat, (figurat) pătrunzător, (figurat) sănătos, (învechit) înduplecător, (învechit) temeielnic, (învechit) temelnic, (livresc) îndrituit.
Binevenit, adjectiv
Sinonime:
adecvat, bun, favorabil, fericit, indicat, nimerit, oportun, potrivit, prielnic, propice, (livresc) pertinent, (popular) priincios; folositor, salutar, util, (figurat) binecuvântat.
Blagoslovire, substantiv
Sinonime:
binecuvântare.
Blagoslovit, adjectiv
Sinonime:
binecuvântat.
Ferici, verb
Sinonime:
(popular) a noroci; a binecuvânta, a (se) felicita, a glorifica, a lăuda, a mări, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a ridica în slăvi, a slăvi.
Fundamentat, adjectiv
Sinonime:
îndreptăţit, întemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic, (livresc) îndrituit, (figurat) binecuvântat.
Glorificat, adjectiv
Sinonime:
adorat, aureolat, binecuvântat, canonizat, deificat, divinizat, imortalizat, lăudat, mărit, preamărit, preaslăvit, proslăvit, slăvit, zeificat.
Halal, interjecție
Sinonime:
(peiorativ) bravo! noroc!; (halal mie) ferice (de) mine!; (halal ție) ferice (de) tine!; (halal de) vai și amar de. Halal, substantiv (popular)
Sinonime:
binecuvântare, cadou, dar, fericire, har, mulțumire, noroc, plocon, recunoștință. Hălăl, substantiv (învechit)
Sinonime:
gealat, călău.
Urăciune (urăciuni), substantiv
Sinonime:
binecuvântare, blagoslovire.
Benedicțiune, substantiv
Sinonime:
absoluție, absoluțiune, aprobațiune, binecuvântare, blagoslovire, consecrație, grație.
Ogodnic, adjectiv
Sinonime:
(regional) agreabil, binecuvântat, drăguț, iubit, plăcut.
Preablagoslovit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
binecuvântat, blagoslovit.
Preablagoslovi, verb (învechit)
Sinonime:
a binecuvânta, a blagoslovi, a slăvi.
Întemeiere, substantiv
Sinonime:
binecuvântare (a tinerilor căsătoriți), constituire, creare, făurire, fundare, instituire, înfăptuire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiat, organizare, realizare, (figurat) consolidare, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) statornicire, (rar) zidire.
Întemeiat, adjectiv
Sinonime:
așezat pe baze sigure, clădit, confirmat, consolidat, fondat, fundamentat, în plină vigoare, îndreptățit, îngrijit, înrădăcinat, întărit, just, justificat, legitim, logic, motivat, pus pe temelii, rațional, serios, solid, temeinic, (figurat) așezat la vorbă, (figurat) binecuvântat, (învechit) apărat, (livresc) îndrituit, (rar) zidit. Întemeiat, substantiv
Sinonime:
consolidare, instituire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiere, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) zidire. Întemeiat, adverb
Sinonime:
bazat pe (ceva), drept, just, serios, temeinic.
Preamărire, substantiv
Sinonime:
apoteoză, binecuvântare, cinste, cinstire, elogiere, elogiu, exaltare, glorie, glorificare, laudă, lăudare, mărire, omagiu, preaslăvire, proslăvire, slavă, slăvire, (învechit) mărie, (învechit) pohfală, (învechit) pohvalenie, (învechit) prealăudare, (învechit) preaslăvie, (învechit) sărbătorire.
Proslăvire, substantiv
Sinonime:
adorare, apoteoză, binecuvântare, cinste, cinstire, elogiere, elogiu, exaltare, glorie, glorificare, laudă, lăudare, mărire, omagiu, preamărire, preaslăvire, slavă, slăvire, (învechit) mărie, (învechit) pohfală, (învechit) pohvalenie, (învechit) prealăudare, (învechit) preaslăvie, (învechit) sărbătorire.
Mărire, substantiv
Sinonime:
amplificare, amploare, apoteoză, aroganță, augmentare, autoritate, binecuvântare, bulbucare, căscare, cârmuitor, cinste, cinstire, conducător, creștere, demnitar, demnitate, dezvoltare, dilatare, dimensiune, domnie, elogiere, elogiu, exaltare, extensiune, extindere, faimă, fală, fruntaș, fudulie, glorie, glorificare, grandoare, holbare, infatuare, intensificare, înălțime, înfumurare, îngâmfare, înmulțire, întărire, întețire, laudă, lărgire, lăudare, maiestate, majorare, măreție, mărit, măsură, multiplicare, omagiu, orgoliu, potențare, preamărire, preaslăvire, proporție, proslăvire, punct culminant, putere, rang, ridicare, rotunjire, scumpire, semeție, slavă, slăvire, splendoare, sporire, strălucire, suire, tărie, trufie, umflare, urcare, vanitate, zgâire, zgâit, (învechit) atotputernicie, (învechit) mărie, (învechit) mărime, (învechit) mândrie, (învechit) pohfală, (învechit) pohvalenie, (învechit) prealăudare, (învechit) preaslăvie, (învechit) sărbătorire, (popular și familiar) belire, (popular și familiar) bleojdire, (popular) boboșare, (popular) boldire, (regional) măreață. Mărire, interjecție
Sinonime:
osana, slavă.
Artos, substantiv
Sinonime:
(biserică) litie, pâine binecuvântată, pâine sfințită, prescură, (variantă) artoasă.
Preamărit, adjectiv
Sinonime:
binecuvântat, glorificat, înălțat, lăudat, mărit, preaînălțat, preaslăvit, proslăvit, serenisim, slăvit, venerat, (învechit) pohvălit, (învechit) preacântat, (învechit) prealăudat, (învechit) prealuminat, (învechit) preaseninat, (rar) august, (regional) prealuminos.
Alduială, substantiv (regional)
Sinonime:
binecuvântare, (regional) aldaș, (regional) alduitură.
Aldaș, substantiv (regional)
Sinonime:
binecuvântare, dar, har, (regional) alduială, (regional) alduitură.
Alduitură, substantiv (regional)
Sinonime:
binecuvântare, (regional) aldaș, (regional) alduială.
Alduit, adjectiv (regional)
Sinonime:
binecuvântat, (figurat) lovit. Alduit, substantiv (regional)
Sinonime:
binecuvântare.
Învelici, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a binecuvânta, a blasfemia, a blestema, a condamna, a înjura, a învrednici, a meni rău (cuiva).
Alduire, substantiv (regional)
Sinonime:
binecuvântare.
Aldui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a binecuvânta, (figurat) a lovi, (figurat) a plesni.
