Apu, adverb
Sinonime:
apoi.
Apuca, verb Sinonime:
a prinde, a lua, a înşfăca, a cuprinde, a înhăţa; (reflexiv) a se prinde, a se agăţa, a se ţine; a se îndrepta, a porni, a se duce, a merge.
Apucare, substantiv
Sinonime:
luare, înhăţare.
Apucat (apucată), adjectiv Sinonime:
năbădăios, nebun, smintit, turbat, furios, descreierat, dement.
Apucător, adjectiv
Sinonime:
hrăpăreţ.
Apucătură, substantiv feminin Sinonime:
deprindere, obicei, manieră, nărav.
Apud, prepoziție
Sinonime:
(învechit) după.
Apune, verb Sinonime:
a asfinţi, a scăpăta, a fi în declin, a dispare; a deceda, a muri.
Apunta, verb
Sinonime:
a apuntiza, a ateriza.
Apuntaj, substantiv
Sinonime:
apuntare, aterizaj, aterizare.
Apuntament, substantiv
Sinonime:
ambarcader, chei, debarcader, estacadă, pasarelă, punte, rampă.
Apuntamente, substantiv la plural (învechit)
Sinonime:
leafă, onorariu, plată, remunerare, remunerație, retribuție, salar, salariu.
Apuntare, substantiv
Sinonime:
apuntaj, apuntizare, aterizaj.
Apuntizare, substantiv
Sinonime:
apuntaj, apuntare, aterizaj.
Apururea, adverb (învechit)
Sinonime:
pururi; (locuțiune adverbială) (de-apururea) etern, încontinuu, pururi, veşnic.
Apus, substantiv neutru Sinonime:
asfinţit, scăpătatul soarelui, înserare; declin, decădere; occident, vest. Apus, adjectiv
Sinonime:
trecut.
Apusean (apuseană), adjectiv Sinonime:
vestic, occidental.
Apuți, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a mirosi.
Apuțit, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
apuțitură, miros neplăcut, (variantă) apucit.
Apuțitură, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
apuțit, miros, (variantă) apucitură.
Agăţa, verb
Sinonime:
(variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă. Agată, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) agat.
Angaja, verb Sinonime:
a primi, a încadra, a tocmi; (reflexiv) a se obliga, a se antrena în (ceva), a se apuca.
Asfinţi, verb Sinonime:
a apune, a scăpăta, a coborî.
Asfinţit, substantiv neutru Sinonime:
apus, înserare, căderea serii; occident, vest; (figurat) declin, decădere.
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime:
alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat. Atins, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Comportare, substantiv feminin
Sinonime:
comportament, conduită, purtare, (rar) purtat, (popular) port, purtătură, (prin Oltenia) săbaş, (Oltenia) umblet, (învechit) petrecere, politie; apucătură, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm; atitudine, fel de a fi, ţinută, (învechit) tarz.
Comportament, substantiv neutru
Sinonime:
apucătură, comportare, conduită, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, purtare, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm.
Crepuscul, substantiv neutru
Sinonime:
amurg, apus, înserare, chindie, asfinţit, asfinţire, decadenţă, decădere, declin, regres, seară; zori.
Culca, verb
Sinonime:
a se trânti, (învechit) a se tinde, a (se) aşeza, a (se) aşterne, a (se) întinde, a (se) lungi, a (se) pune, a doborî, a tăvăli, (popular) a pologi, a apleca, a apune, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri, a pleca.
Cupid (cupidă), adjectiv
Sinonime:
aprig, apucător, avar, avid, hrăpăreț, insațiabil, lacom, neîndestulat, nesătul, nesățios, rapace, venal.
Cuprinde, verb
Sinonime:
a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.
Custură, substantiv feminin
Sinonime:
lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.
Debarcader, substantiv neutru
Sinonime:
apuntament, chei, estacadă, gară maritimă, mal, ponton, port, punte, (învechit) arsana, (învechit) scală, (învechit) schelă, (rar) ambarcader.
Declin, substantiv neutru
Sinonime:
regres, decădere, degradare; apus, asfinţire, asfinţit, crepuscul; scăpătare, decadenţă, (învechit) descreştere, scădenie, scădere.
Declina, verb
Sinonime:
a refuza, a respinge, a renunţa, a abandona; a apune, a scăpăta, a asfinţi, a coborî, a dispărea, a pieri; (gramatică) (învechit) a (se) pleca.
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.
Deveni, verb
Sinonime:
a se face, a se preface, a se transforma, a ajunge, (prin Transilvania) a apuca, a ieşi.
Dispărea, verb
Sinonime:
a se stinge, a muri, a pieri; a nu se mai vedea, a se ascunde, a nu mai exista; (figurat) a o şterge, (familiar, la figurat) a se dizolva, a se eclipsa, a se evapora, a se volatiliza; a se pierde, (regional) a se prăpădi, (figurat) a se mistui, a se scufunda; a fugi, (popular) a lipsi, a apune, a risipi, a înceta.
Duh, substantiv neutru
Sinonime:
arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.
După, prepoziție
Sinonime:
îndărătul, înapoia, în dosul; dincolo de; în urma; (popular) de pe; potrivit cu, în conformitate cu, la fel cu; ţinând seama de, având în vedere, luând în consideraţie; în raport cu, pe măsura, în proporţie cu, dinapoia, dindărătul, cu, de, peste, pentru, prin, printru, dinspre, (învechit) despre, apud. După, adverb
Sinonime:
conform, potrivit.
Elibera, verb
Sinonime:
a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.
Fire, substantiv feminin
Sinonime:
lume, natură, viaţă, mediu; caracter, structură, temperament, cuget, cumpăt, cumpătare, fel, (livresc) umoare, (învechit şi regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă; apucătură, deprindere, nărav, obicei, obişnuinţă, (Banat) ogod; ciclu, menstruaţie, period.
Hapsân (hapsână), adjectiv
Sinonime:
aprig, apucător, aspru, avar, barbar, brutal, calic, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, harpagon, hrăpăreţ, inuman, lacom, necruţător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, nesătul, neuman, odios, rău, răutăcios, sălbatic, sângeros, violent, zgârcit.
Istețime, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, agerime, destoinicie, deșteptăciune, dexteritate, dibăcie, duh, ingeniozitate, inteligență, iscusință, isteție, îndemânare, minte, perspicacitate, pricepere, spirit, știință, talent, ușurință, viclenie, vicleșug, (figurat) ascuțime, (figurat) ascuțire, (învechit și popular) glagore, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) isteciune, (învechit) istețeală, (învechit) ișchiuzarlâc, (învechit) îndrăzneală, (învechit) marafet, (învechit) politichie, (învechit) practică, (învechit) viclenire, (învechit) viclenit, (învechit) vicleșugire, (învechit) vioiciune, (popular) hâtrie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pricepuție, (regional) schităcie.
Înşfăca, verb Sinonime:
a înhăţa, a apuca brusc, a prinde cu putere.
Întreprinde, verb Sinonime:
a se apuca de, a iniţia, a se angaja la, a începe.
Lacom (lacomă), adjectiv Sinonime:
mâncăcios, mâncău, nesătul, gurmand, (regional) găman; avid, apucător, profitor, hrăpăreţ, nesăţios, avar.
Lua, verb Sinonime:
a apuca, a prinde, a reţine, a pune mâna, a înhăţa; a deposeda, a lipsi, a priva, a confisca; a ocupa, a cuceri, a cuprinde.
Năzări, verb
Sinonime:
a i se năluci, a i se părea, a-i căşuna, a-i veni, a-l apuca, (învechit şi regional) a-i abate, (Transilvania) a-i tonca, (figurat) a-i trăsni.
Năzui, verb
Sinonime:
a apuca, a aspira, a dori, a îndrepta, a jindui, a lua, a merge, a orienta, a păşi, a pleca, a porni, a râvni, a tinde, a ţinti.
Nebun (nebună), adjectiv
Sinonime:
alienat, dement, lovit de dambla, smintit, zălud, ţicnit, zăpăcit, bezmetic, capiu; nesocotit, nechibzuit, imprudent, neprevăzător, necugetat; neastâmpărat, zvăpăiat, zburdalnic, zglobiu, nebunatic; turbat, furios, aprins, apucat, violent, fără control.
Obişnuinţă, substantiv feminin
Sinonime:
apucătură, datină, deprindere, familiarizare, fire, obicei, tabiet, utilizare (frecventă), (Banat) ogod, (învechit și popular) nărav, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) obicinuință, (învechit) învățătură, (învechit) obicină, (învechit) taifet, (popular) învăț, (popular) treabă, (prin Oltenia) săbaș.
Occident, substantiv neutru Sinonime:
apus, vest.
Prinde, verb Sinonime:
a apuca, a lua, a ţine; (figurat) a cuprinde, a percepe, a pricepe; a se agăţa, a se anina, a se sprijini, a se rezema, a se susține; a captura, a lua prizonieri; a pune mâna pe (ceva), a imobiliza, a opri; a surprinde, a descoperi; a înhăma, a înjuga; a se angaja, a se învoi, a accepta, a primi; a paria, a face rămăşag, a face prinsoare; a se lipi, a adera, a se împreuna, a se suda; a se închega; a-i şedea bine, a i se potrivi.
Rabiat (rabiată), adjectiv
Sinonime:
apucat, furibund, furios, nebun, sărit, smintit, turbat.
Rapace, adjectiv
Sinonime:
aprig, apucător, avid, cupid, hapsân, hrăpăreţ, insațiabil, lacom, nesătul, prădalnic, răpitor, vorace.
Scădea, verb Sinonime:
a reduce, a micşora, a diminua, a împuţina, a scurta, a pierde, a concentra; a reține, a opri; a detaşa, a defalca, a desprinde; (figurat) a se potoli, a descreşte, a se domoli; a scăpăta, a apune.
Scăpa, verb Sinonime:
a se elibera, a se desprinde, a se salva; a se debarasa, a se descotorosi, a renunţa, a da drumul; a apune, a scăpăta, a fi în declin; a pierde, a nu mai apuca, a nu mai prinde; a nu lua în seamă, a omite, a pierde din vedere, a nesocoti.
Scăpăta, verb Sinonime:
a apune, a asfinţi, a se însera; a aluneca, a cădea, a se cufunda, a fi în declin; a sărăci, a-și pierde averea.
Scăpătat, substantiv neutru Sinonime:
(popular) asfinţit, apus; declin, coborâş, pantă.
Scufunda, verb Sinonime:
a cufunda, a se înfunda; (figurat) a apune, a asfinţi; a se prăbuşi, a cădea.
Spasm, substantiv neutru
Sinonime:
bronhospasm, colică, contractură, contracție, convulsie, crampă, crispare, frison, grimasă, încordare, (învechit) săltătoare; (regional) apucat, apucătură, matrinchină, matrice, strâns, strânsoare, strânsură, vătămătură.
Strâns (strânsă), adjectiv
Sinonime:
acumulat, adunat (la un loc), adunător, agonisit, ajustat (pe talie), apăsat, apropiat (tare), apucat, aspru, așezat la loc sigur, chircit, compact, comprimat, concentrat, contractat, cruțător, cuprins cu putere (în mâini), des, econom, economisit, ghemuit, intim, împăturit, închircit, încleștat, încordat, îndoit, înfășurat (bine), înghesuit, îngrămădit, îngust, înstrunat, întins, laconic, lapidar, legat, lipit, păstrător, pliat, presat, prins, pus bine, pus în ordine, restrâns, retractat, riguros, scurt, sever, sistematic, strașnic, strâmt, strângător, strict, strunit, succint, zgârcit, (figurat) coerent, (figurat) concis, (figurat) îndârjit, (figurat) precis, (figurat) puternic, (figurat) trainic, (franțuzism) colant, (Moldova) încinchit, (Oltenia, Banat și Transilvania) zgulit, (popular) ciuciulit, (popular) păturit, (popular) stârcit, (regional) tâmbușit.
Surprinde, verb
Sinonime:
a ademeni, a ajunge, a amăgi, a apuca, a băga de seamă, a cuceri pe neașteptate, a descoperi în mod brusc, a descoperi pe neașteptate, a descoperi, a epata, a frapa, a încânta, a înșela, a lua pe neașteptate, a minți, a minuna, a mira, a momi, a observa (pe furiș), a păcăli, a prinde fără veste, a prinde în flagrant delict, a prinde pe nepregătite, a prinde, a prosti, a purta, a remarca, a sesiza, a sezisa, a stupefia, a șoca, a trișa, a uimi, a ului, a vedea, (figurat) a izbi, (învechit și regional) a pripi, (Moldova, Transilvania și Banat) a zăpsi.
Ţâfnă, substantiv feminin Sinonime:
ifos, aroganţă, semeţie, arţag, apucături.
Umfla, verb Sinonime:
a (se) mări, a (se) dilata, a da amploare, a se înfoia, a (se) balona; a (se) tumefia, a (se) inflama, a (se) congestiona; (figurat) a se îngâmfa, a se fuduli, a fi mândru, a fi încrezut; (familiar) a înhăţa, a prinde, a apuca, a lua, a înşfăca, a ridica, a aresta.
Vest, substantiv neutru Sinonime:
apus, occident.
Vestic (vestică), adjectiv Sinonime:
apusean, occidental.
Adjudeca, verb
Sinonime:
a apuca, a atribui, a da, a-și atribui, a-și lua, (învechit) a harecilui.
Asfinţire, substantiv
Sinonime:
apus.
Avut, substantiv
Sinonime:
avere, avuție, bani, bogăție, bun, câștig, deținere, posedare, situație, (familiar) parale, (figurat) cheag, (figurat) seu, (învechit și regional) bogătate, (învechit și regional) prilej, (învechit și regional) prindere, (învechit) bucate, (învechit) periusie, (învechit; figurat) destinație, (învechit; figurat) existență, (învechit; figurat) menire, (învechit; figurat) necesitate, (învechit; figurat) posibilitate, (învechit; figurat) scop, (învechit; figurat) stare, (învechit; figurat) voință, (Oltenia, Banat și Transilvania) vlagă, (plural) bunuri, (plural) mijloace, (prin Transilvania) apucătură, (rar) componență, (rar) dar, (rar) senzație, (rar; figurat) boală, (rar; figurat) independență, (rar; figurat) sentiment, (regional) blagă, (regional) prinsoare, (Transilvania) iosag.
Căpui, verb
Sinonime:
a apuca, a înhăţa, a înşfăca, a lua, a prinde.
Colică, substantiv
Sinonime:
(medicină) crampă, spasm, (regional) apucat, apucătură, matrinchină, mătrice, strâns, strânsoare, strânsură, vătămătură; (la plural) tenesme.
Epilepsie, substantiv
Sinonime:
(medicină) (învechit şi popular) nevoie, (popular, la plural) năbădăi, pedepsie, poceală, răutate, stropşeală, boala-copiilor, boală-rea, ceas-rău, ducă-se-pe-pustii, răul-copiilor, (învechit şi regional) stropşire, stropşitură, (regional) aboală, apucat, pricină, alte-alea, (prin Transilvania) agâmbală, (prin Muntenia) malaonie, (prin sudul Transilvaniei) supărare.
Occidental, adjectiv
Sinonime:
apusean, vestic, continental; (și cu rol de substantiv) european, alb.
Găbji, verb
Sinonime:
a apuca, a înhăţa, a înşfăca, a lua, a prinde.
Găbui, verb
Sinonime:
a apuca, a înhăţa, a înşfăca, a lua, a prinde.
Pont, substantiv
Sinonime:
aluzie personală, aluzie răutăcioasă, apucătură, articol, capitol, capriciu, chef, comportament, comportare, conduită, deprindere, extras, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fragment, idee, insinuare, ironie, împunsătură, limită, maimuţăreală, moft, moment oportun, naz, ocazie, paragraf, pasaj, poftă, pontator, (rar) pontagiu, (învechit) pontaş, prilej, prosteală, punct, purtare, sclifoseală, toană, vorbă înțepătoare, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri.
Răgădui, verb
Sinonime:
a (se) agăța, a acumula, a aduna, a agonisi, a amâna, a apuca, a economisi, a face, a întâmpla, a năvăli, a nimeri, a păsui, a poposi, (regional) a prinde, a răcni, a răsti, a sări la cineva, a strânge, a striga, a ţipa, a urla, a zbiera.
Prinzător, substantiv
Sinonime:
vânător; (rar) cursă de prins păsări. Prinzător, adjectiv
Sinonime:
apucător, înhățător.
Mojic, substantiv
Sinonime:
bădăran, mahalagiu, mârlan, mitocan, om cu apucături grosolane, om de rând, om simplu, sătean, ţăran, țopârlan, (variantă) mujic.
Sfinţit, adjectiv
Sinonime:
(biserică) canonizat, sanctificat, târnosit, (livresc) sacrat; ameţit, băut, beat, cherchelit, hirotonisit, hirotonit, îmbătat, turmentat. Sfinţit, substantiv
Sinonime:
amurg, apus, asfinţit, înserare, seară, vest.
Scăpătiş, substantiv
Sinonime:
apus, asfinţit, vest.
Scăpătare, substantiv
Sinonime:
apus, asfinţire, asfinţit, decadenţă, decădere, declin, degenerare, mizerie, regres, sărăcie, sărăcire.
Taifet, substantiv
Sinonime:
apucătură, deprindere, obicei, obişnuinţă, tabiet; taifas, (variantă) taefet.
Murgilă, substantiv
Sinonime:
(popular) amurg, apus, asfințit, crepuscul, înserare, seară; fantomă, moroi, stafie, strigoi.
Ogod, substantiv
Sinonime:
(învechit) apucătură, chef, cinste, deprindere, dispoziție, dorință, fire, gust, nărav, obicei, obișnuință, omenie, plac, plăcere, poftă, rost, seamă, socoteală, uz, voie, voință, vrere; (variante) ogoadă, ugod.
Înşfăcare, substantiv
Sinonime:
apucare, înhățare, luare, prindere, (familiar) umflare.
Înhăţare, substantiv
Sinonime:
apucare, înșfăcare, luare, prindere, (familiar) umflare.
Aterizaj, substantiv
Sinonime:
alunizare, apuntaj, aterizare, realipire, (variantă) aterisaj.
Prindere, substantiv
Sinonime:
agățare, anchiloză, apucare, arestare, atașare, avere, avut, avuție, bogăție, bun, capturare, cârpire, coagulare, fixare, îmbinare, închegare, înhămare, înhățare, înjugare, înțelegere, legare, lipire, luare (în captivitate), mijloace, pătrundere, pescuit, pricepere, prins, recepționare, situație, stare, valoare, vânat.
Covârni, verb (regional)
Sinonime:
a (se) pogorî, a (se) povârni, a zăvârni. Covărni, verb (regional)
Sinonime:
a apune, a coborî, (figurat) a îmbătrâni.
Tonca, verb (regional)
Sinonime:
a i se năzări, a-i cășuna, a-i veni, a-l apuca.
Murgit, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
amurg, apus, asfințit, înserare, seară.
Înmurgit, substantiv (popular)
Sinonime:
amurg, apus, asfințit, înserare, seară.
Acolisi, verb (regional și învechit)
Sinonime:
a apuca, a prinde, (variantă) a ocolisi. Acolisî, verb (regional)
Sinonime:
a se agăța de, a se apuca, a se căpătui, a se însura, a se prinde, (variantă) a acolisi.
Soare-apune, substantiv (popular)
Sinonime:
apus, asfinţit, vest.
Emolument, substantiv
Sinonime:
avantaj, beneficiu, câștig, folos, leafă, onorariu, profit, remunerație, retribuție, salariu, (învechit) apuntamente, (variantă) emalument.
Proftaxi, verb (grecism învechit)
Sinonime:
a ajunge, a apuca, a dovedi, a expedia, a grăbi, a înhăța, a înșfăca, a lua, a pregăti, a prididi, a prinde, a răzbi, a regla, a sosi, a trimite, a veni, a zori.
Încocleța, verb (regional)
Sinonime:
a (se) încăiera, a (se) încleșta, a apuca strâns, a înhăța, a ticlui bine o minciună, a vorbi coerent, (variantă) a se încocleți.
Opust, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
baraj, dig, iaz, jgheab (de lemn), stavilă, stăvilar, zăgaz, (regional) apust, (regional) otpust.
Amirosi, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a adulmeca, a bănui, a exala miros, a intui, a mirosi, a presimți, a simți un miros, (învechit și regional) a apuți, (învechit și regional) a aulma, (învechit și regional) a nădăi.
Întrebuinţare, substantiv
Sinonime:
aplicare, aplicație, atribuție, consum, consumare, consumație, folosință, folosire, menire, practicare, purtare, purtat, servire, utilizare, uz, uzură, (învechit) abuz, (învechit) apucătură, (învechit) întrebuințire, (învechit) obicei, (învechit) obligativitate, (învechit) trebuință, (învechit) uzaj.
Luare, substantiv
Sinonime:
achiziționare, adoptare, apucare, căsătorie, confiscare, cucerire, cumpărare, cumpărat, dobândire, îmbolnăvire, încasare, înhățare, înlăturare, înșfăcare, luat, obținere, ocupare, ocupație, preluare, primire, prindere, prins, procurare, sechestrare, târguire, unire, (familiar și figurat) umflare, (franțuzism învechit) conchetă, (învechit și popular) distracție, (învechit și popular) poftă, (învechit și popular) voioșie, (învechit) loare, (învechit) luătură, (învechit) luoare, (învechit) luore, (învechit) scumpărătoare, (Transilvania; învechit) excepție; (luare-aminte) atenție, băgare de seamă, curiozitate, grijă, interes, observare, privire, prudență, (învechit) perierghie.
Talâm, substantiv (învechit)
Sinonime:
apucătură, ceremonial, compliment, comportament, comportare, conduită, deprindere, gest, închinăciune, manieră, maniere, mătanie, moravuri, năravuri, obiceiuri, plecăciune, ploconeală, purtare, reverență, temenea, (variantă) talim, (variantă) tălim.
Talim, substantiv (învechit)
Sinonime:
apucătură, ceremonial, deprindere, gest, lingușeală, obicei, plecăciune, reverență, (variantă) talâm.
Ambarcader, substantiv
Sinonime:
apuntament, chei, debarcader, gară fluvială, gară maritimă, punte.
Estacadă, substantiv
Sinonime:
apuntament, baraj, barieră flotantă, brizant, debarcader, dig, punte.
Înghera, verb (regional)
Sinonime:
a apuca, a înhăța; a înfige ghearele.
Îngherare, substantiv (regional)
Sinonime:
apucare, înhățare, înșfăcare.
Prehensil, adjectiv
Sinonime:
apucător, prehensor, prinzător.
Arădui, verb (regional)
Sinonime:
a (se) porni, a apuca, a începe, a merge, a o lua, a păși, a pleca, a se duce, a se îndrepta, a se orienta, (popular) a purcede, (rar) a se îndruma.
