Alocuțiune, substantiv
Sinonime:
discurs, cuvântare ocazională scurtă.
Cuvântare, substantiv feminin
Sinonime:
alocuțiune, comunicare, conferință, cugetare, cuvânt, declarare, discurs, enunțare, exprimare, expunere, fală, grăire, predică, spunere, zicere, (familiar și depreciativ) logos, (învechit) conversație, (învechit) prefață, (învechit) rațiune, (învechit) voroavă, (popular) vorbă, (popular) vorbire.
Discurs, substantiv neutru
Sinonime:
apologism, expunere, cuvântare, alocuţiune, cuvânt, (englezism) speech, (popular) vorbă, vorbire, (învechit) voroavă, logos; (discurs funebru) oraţie funebră, (învechit) propovedanie.
Grai, substantiv neutru
Sinonime:
accent, alocuțiune, argou, cuvânt, dialect, discurs, glas, idiom, învoială, limbaj, limbă, proverb, rostire, târguială, termen, verb, voce, vorbă, vorbire, zicală.
Grăi, verb
Sinonime:
a boteza, a conveni, a cuvânta, a denumi, a exprima prin grai, a glăsui, a intitula, a înţelege, a porecli, a reda prin cuvinte, a rosti, a scoate, a se chema, a se învoi, a se numi, a se pune de acord, a spune, a supranumi, a vorbi, a zice.
Alocutiv, adjectiv
Sinonime:
cu caracter de alocuțiune.
Speech, substantiv
Sinonime:
alocuțiune, cuvânt, cuvântare, discurs, elogiu, spici, toast.
Spici, substantiv
Sinonime:
alocuțiune, cuvântare, discurs, speech.
