Albire, substantiv
Sinonime:
înălbire, (popular) albeală, înălbeală.
Caniţie, substantiv
Sinonime:
(rar) cărunţie, încărunțire, albire; cărunteţe, cărunţeală.
Lesivaj, substantiv
Sinonime:
albire, lesivare.
Blanșare, substantiv
Sinonime:
albire, blanșisare, decolorare, rafinare.
Blanșisare, substantiv
Sinonime:
albire, blanșare, rafinare.
Albeală, substantiv
Sinonime:
albeață, albețe, albiciune, albime, albire, înălbire, lumineală, (învechit) albie, (învechit) alman, (învechit) suliman.
Decolorație, substantiv
Sinonime:
albire, caniție, decolorare, depigmentație, etiolare, fading; (învechit) decolorațiune, descolorare, descolorațiune.
Înălbeală, substantiv (popular)
Sinonime:
albire, decolorare, fard (alb), fardare, înălbire, (figurat) curățare, (învechit) nălbeală, (rar) încărunțire.
Spumuială, substantiv (regional)
Sinonime:
albire, săpuneală, spumă, spumuit, (figurat) ceartă, (figurat) gâlceavă.
Înălbire, substantiv
Sinonime:
albire, decolorare, fardare, înălbit, încărunțire, (figurat) curățare, (figurat) purificare (de păcate), (popular) albeală, (popular) înălbeală, (popular) vopsire în alb.
