Aflare, substantiv
Sinonime:
găsire; primire.
Descoperire, substantiv feminin
Sinonime:
revelaţie, revelare, dezvăluire; invenţie, aflare, găsire; dezvelire, dezgolire.
Invenţie, substantiv feminin Sinonime:
descoperire, născocire, plăsmuire, scornire, aflare.
Depistare, substantiv
Sinonime:
aflare, cercetare, depistaj, depistat, descoperire, găsire, (figurat) adulmecare.
Găsire, substantiv
Sinonime:
aflare, descoperire, (livresc) depistare.
Detectare, substantiv
Sinonime:
aflare, descoperire, detecție, determinare, găsire, identificare.
Primire, substantiv
Sinonime:
admitere, aflare, angajare, căpătare, cooptare, dobândire, găzduire, încasare, întâmpinare, obținere, recepționare, ridicare, (învechit) priimință.
Îngăimare, substantiv
Sinonime:
bâlbâire, bolboroseală, bolborosire, bolborosit, ezitare, fredonare, încurcătură, îngăimeală, îngânare, nedumerire, nehotărâre, vorbire confuză, (învechit și regional) slomnire, (învechit) aflare în impas, (învechit) îngălare, (învechit) purtare cu vorba, (învechit) tărăgănare, (regional) îndoială, (regional) întrolocare, (regional) pregetare, (regional) slomneală, (regional) șovăire.
Învățare, substantiv
Sinonime:
aflare, asimilare, asimilație, buchereală, cultivare, dăscălire, deprindere, familiarizare, inițiere, instruire, însușire, înțelegere, învățat, învățământ, învățătură, memorare, memorizare, nărăvire, obișnuire, studiere, studiu, (învechit) paradosie, (învechit) paradosire, (învechit) paradosit, (învechit) poruncire.
