Ţărănime, substantiv
Sinonime:
gloată, iobăgime, norod, sărăcime, ţărănie, (figurat) opincă, (învechit) mojicime, (învechit) prostime.
Mojicime, substantiv
Sinonime:
mitocănime, ţărănime.
Locuitor, substantiv
Sinonime:
aborigen, autohton, băștinaș, citadin, compatriot, consătean, contadin, emigrant, emigrat, imigrant, indigen, insular, localnic, mahalagiu, mărginaș, mărginean, ocupant, persoană, resortisant, rezident, sătean, târgoveț, țăran, (figurat) suflet, (grecism învechit) simpatriot, (învechit) lăcuitor, (învechit) sălășluitor, (livresc) pământean; (la plural) orășenime, populație, târgovețime, țărănime, (învechit și regional) poporime, (învechit) poporație, (învechit) public.
Ţărănie, substantiv
Sinonime:
ţărănime; bădărănie, grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mârlănie, mitocănie, mojicie, necuviință, nepolitețe, vulgaritate, (învechit) grosime, (învechit) ritănie, (popular) mocofănie, (popular) mocofănism, (rar, figurat) necioplire, (regional) modorănie.
Plugărime, substantiv
Sinonime:
mulțime de plugari, țărănime, (regional) păurie.
Opincărime, substantiv (învechit)
Sinonime:
lume rurală, țărănime.
Mujicime, substantiv (învechit)
Sinonime:
mârlănime, mitocănime, mojicime, oameni de rând, țărănime.
