Şuiera, verb Sinonime:
a fluiera, a ţipa, a vâjâi, a ţiui; a huidui, a dezaproba.
Șuierătoare, substantiv
Sinonime:
fluier, fluierătoare, sirenă, (fonetică) sibilantă, (fonetică) siflantă.
Şuierătură, substantiv
Sinonime:
fâsâitură, fluier, fluierat, fluierătură, păcăneală, păcănire, păcănit, păcănitură, pârâitură, piuit, piuitură, răpăit, sâsâitură, șuier, șuierare, șuierat, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură, țiuit, țiuitură, vâjâială, vâjâire, vâjâit, vâjâitură, vuiet, (rar) piuială.
Fâşâi, verb
Sinonime:
a foşni, a foşcăi, a fâșăi, a fâșii; a produce un zgomot ușor, a face fâș-fâș. Fâsâi, verb
Sinonime:
a fâsăi, a şuiera, a sâsâi, a face fâs, a sfârâi, (regional) a forcoti.
Fluier, substantiv neutru
Sinonime:
sirenă, signal, fluierătoare, şuierătoare; șuierătură, fluierătură; (popular) gambă, tibia.
Fluiera, verb Sinonime:
a şuiera; a sufla tare, a vâjâi; a cânta, a intona.
Fluierătură, substantiv feminin
Sinonime:
fluier, fluierat, şuier, şuierat, şuierătură, (rar) signal, (popular) ţignal; suflare de vânt, vâjâială.
Freamăt, substantiv neutru
Sinonime:
(figurat) geamăt, agitaţie, fior, foşnet, gălăgie, înfiorare, larmă, murmur, palpitare, palpitaţie, pulsaţie, susur, şuierat, tremur, trepidaţie, vâjâit, vibraţie, zgomot.
Geamăt, substantiv neutru
Sinonime:
freamăt, icnet, oftat, scâncet, suspin, şuierat, tânguire, vaier, vaiet, vâjâit, (învechit) scâncitură, (rar) scânceală.
Siflant (siflantă), adjectiv Sinonime:
şuierător; (figurat) strident, zgomotos.
Sunător (sunătoare), adjectiv Sinonime:
şuierător, vâjâitor, foşnitor; (figurat) retoric, bombastic, umflat; răsunător, cu ecou.
Tilincă, substantiv
Sinonime:
clopoțel, fluier, șuierătoare, talangă, trişcă, (Oltenia) tutelcă; (variante) telincă, tilingă, (Transilvania) pipilincă.
Ţiui, verb Sinonime:
a vâjâi, a şuiera, a vui.
Zbârnâi, verb Sinonime:
a bâzâi, a şuiera, a vâjâi, a zumzăi, a ţârâi.
Fâsâitură, substantiv
Sinonime:
şuierătură; fâsâială, fâsâire, fâsâit. Fâşâitură, substantiv
Sinonime:
fâşâit, fâșiitură.
Fluierat, substantiv
Sinonime:
fluierătură, șuierătură.
Fluieriță, substantiv
Sinonime:
fluierătoare, şuierătoare.
Fluierătoare, substantiv
Sinonime:
fluieriță, şuierătoare; (botanică) (regional, la plural) napi-porceşti-de-pădure, vită-neagră.
Claxona, verb
Sinonime:
a suna, a șuiera.
Păcănit, substantiv
Sinonime:
păcăneală, păcănire, păcănitură, pârâitură, răpăit, şuierat, şuierătură, ţăcăneală, ţăcănire, ţăcănit, ţăcănitură.
Sfârâi, verb
Sinonime:
a face sfâr, a face sfârr-sfârr, a fâlfâi, a fâsâi, a produce un zgomot șuierător și înăbușit, a se deplasa cu repeziciune, a se mișca, a se prăji, a șâșâi, a ţârâi, (învechit) a pârțăi, (Moldova) a pârâi.
Piuitor, adjectiv
Sinonime:
ascuţit, piţigăiat, scurt și ascuțit, subţire, șuierător, ţiuitor, vâjâitor.
Păcăneală, substantiv
Sinonime:
păcănire, păcănit, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură.
Piuit, substantiv
Sinonime:
piuire, piuitură, șuierat, șuierătură, țiuit, țiuitură, vâjâit, vâjâitură, (rar) piuială, (regional) pieunat, (regional) piscuit.
Piuitură, substantiv
Sinonime:
ciripit, piuială, piuire, piuit, șuierat, șuierătură, țiuit, ţiuitură, vâjâit, vâjâitură, (regional) pieunat, (regional) piscuit.
Siflantă, substantiv
Sinonime:
(consoană) sibilantă, (consoană) şuierătoare.
Fluștura, verb
Sinonime:
a fluiera printre dinți, a flutura, a șuiera, (variantă) a fliuștura, (variantă) a fluștiura.
Flușturare, substantiv
Sinonime:
fluturare, șuierare.
Țistui, verb
Sinonime:
a calma, a domoli, a face tăcere, a impune tăcere, a îmblânzi, a îmbuna, a împăca, a liniști, a modera, a piui, a potoli, a șuiera, a tempera, a țiui, a vâjâi.
Păcănire, substantiv
Sinonime:
păcăneală, păcănit, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură.
Păcănitură, substantiv
Sinonime:
păcăneală, păcănire, păcănit, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, țăcănitură.
Piuială, substantiv
Sinonime:
piuit, piuitură, șuierat, șuierătură, țiuit, țiuitură, vâjâit, vâjâitură.
Piui, verb
Sinonime:
a scoate piuituri, a șuiera, a țiui, a vâjâi, (regional) a pieuna, (regional) a pioci, (regional) a piscui, (regional) a piuli, (regional) a piuni, (regional) a piura, (regional) a piuri, (regional) a se văicări, (regional) a țistui, (variantă) a piauni, (variantă) a pioni; (regional) a piua.
Țăcănitură, substantiv
Sinonime:
păcăneală, păcănire, păcănit, păcănitură, pârâitură, răpăit, șuierat, șuierătură, țăcăneală, țăcănire, țăcănit, (rar) țăncănitură, (regional) țocănitură.
Vuire, substantiv
Sinonime:
auire, auit, hăuire, larmă, răsunet, șuierătură, vâjâit, vuiet, vuit, zarvă, (învechit) vuială, (regional) alăuzire, (regional) alăuzit.
Stridor, substantiv
Sinonime:
(medicină) respirație șuierătoare.
Fâșcâitură, substantiv (regional)
Sinonime:
șuierătură, fluierătură, (variantă) fâșcăitură.
Sibilant, adjectiv
Sinonime:
siflant, șuierător.
Sibilantă, substantiv
Sinonime:
(consoană) siflantă, (consoană) șuierătoare.
Țârlâitură, substantiv
Sinonime:
șuierătură, țârlâit, (rar) țârlâială, (variantă) țirliitură, (variantă) țurluitură.
