Învecina, verb
Sinonime:
a avea un hotar comun, a deveni vecin, a locui în vecinătate, a se face megieș, a se mărgini, a sta alături; (învechit și regional) a se hotărî, a se hotărnici, a se megieși; (învechit) a se răzeși, a se răzi, a se răzori, a se sinorisi, a se țărmuri.
Învecinare, substantiv
Sinonime:
vecinătate, (învechit) megieșie.
Învecinat (învecinată), adjectiv Sinonime:
vecin, megieş, hotarnic.
Adiacent (adiacentă), adjectiv Sinonime:
alăturat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, apropiat.
Alăturat (alăturată), adjectiv Sinonime:
adăugat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, mărginaş, apropiat.
Hotărnici, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a demarca, a fixa, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a pune hotar, a stabili, (învechit) a hotărî, (învechit) a semna, (variantă) a otărnici.
Limitrof (limitrofă), adjectiv
Sinonime:
adiacent, adosat, alăturat, apropiat, circumvecin, contiguu, frontalier, învecinat, juxtapus, lăturalnic, mărginaş, riveran, tangent, vecin, (învechit) megieșesc, megieșit, (regional) mărginos, megieș, mejdaș.
Mărginaş (mărginașă), adjectiv Sinonime:
periferic, limitrof, de margine; vecin, învecinat; aproape.
Mărgini, verb Sinonime:
a se învecina, a se hotărnici, a se răzori; a limita, a îngrădi, a restrânge, a reduce, a scădea, a diminua, a micşora, a stăvili; a se rezuma, a se mulţumi, a rămâne la (ceva).
Ţărmuri, verb Sinonime:
a mărgini, a limita, a pune hotar, a îngrădi, a stăvili; a se învecina, a se mărgini; a trage la mal, a aborda.
Vecin (vecină), adjectiv
Sinonime:
adiacent, alăturat, analog, apropiat, conex, de alături, imediat, învecinat, limitrof, mărginaş, proxim, riveran, similar, tangent, (învechit) megieșesc, megieșit, (regional) megieș, mejdaș.
Contiguu, adjectiv
Sinonime:
adiacent, învecinat.
Local (locală), adjectiv
Sinonime:
ambiant, apropiat, circumscris, învecinat, limitat, provincial, regional, restrâns, suburban, (învechit) localnic.
Confina, verb
Sinonime:
a se izola, a se închide, a se învecina (cu); (figurat) a se limita la o singură activitate, a se limita la o singură ocupație, a se specializa.
Sinoriaş, adjectiv (învechit)
Sinonime:
alăturat, învecinat, vecin, (variantă) sinariaș.
Sinorisi, verb
Sinonime:
a se învecina, a se mărgini; a se întovărăși, a se asocia; a băga de seamă, a acorda atenție; a-și face griji; a se potrivi.
Megieş (megieşă), adjectiv
Sinonime:
învecinat, limitrof, mărginaş, vecin.
Megieşesc, adjectiv
Sinonime:
învecinat, limitrof, mărginaş, vecin.
Megieşi, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a se învecina, a se mărgini.
Megieşit, adjectiv
Sinonime:
învecinat, limitrof, mărginaş, vecin.
Răzi, verb
Sinonime:
(învechit) a se învecina, a se mărgini.
Răzeşi, verb
Sinonime:
(învechit) a se învecina, a se mărgini.
Mejdaş, adjectiv
Sinonime:
(regional) învecinat, limitrof, mărginaș, megieș, vecin.
Mejdini, verb
Sinonime:
(Oltenia) a se învecina.
Limitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.
Avecina, verb
Sinonime:
a se învecina.
Răzori, verb
Sinonime:
a delimita, a despărți, a hotărnici, a învecina, a mărgini, a se megieși, (figurat) a chenărui, (figurat) a tivi.
Împremiezat, adjectiv (Banat)
Sinonime:
învecinat.
Lovire, substantiv
Sinonime:
altoire, altoit, atingere, bătaie, ciocnire, ciocnitură, coliziune, contuzie, impact, izbire, izbitură, împiedicare, lapidare, lovit, lovitură, ochire, ochit, plesnitură, tamponare, (familiar și popular) potrivire, (figurat) jignire, (figurat) lezare, (figurat) năpastă, (figurat) nenorocire, (figurat) prejudiciu, (învechit și popular) asemănare, (învechit) accent, (învechit) atac armat, (învechit) învecinare, (învechit) luptă, (învechit) pedepsire, (rar) întreciocnire, (rar) loveală.
