Întunerici, verb (învechit)
Sinonime:
a se înnopta, a se întuneca, (variantă) a se întunereca.
Întunericime, substantiv
Sinonime:
(învechit) beznă, eclipsă, întunecare, întunecime, întuneric, negură, obscuritate.
Obscuritate, substantiv
Sinonime:
ambiguitate, amfibologie, beznă, confuzie, echivoc, hermetism, imprecizie, întunecare, întunecime, întuneric, mediocritate, neclaritate, negură, nelămurire, neprecizie, umbră, (figurat) nebulozitate, (figurat) negru, (figurat) noapte, (învechit) întunec, (învechit) întunericime, (livresc; la plural) tenebre, (rar) negureală, (Transilvania) șutic.
Întunecime, substantiv
Sinonime:
beznă, eclipsă, ignoranță, întunecare, întuneric, lipsă de lumină, negură, obscuritate, umbră, (figurat) lipsă de cultură, (figurat) negru, (figurat) noapte, (învechit) întunec, (învechit) întunecăciune, (învechit) întunericime, (învechit, figurat) mulțime nenumărată, (livresc) tenebre, (rar) negureală, (Transilvania) șutic; (folosit ca apelativ; Întunecimea ta) Luminăția-Ta, Măria-Ta, Mârşăvia voastră.
Întunerecime, substantiv (învechit)
Sinonime:
întunecime, întunereceală, întuneric, (variantă) întunericime.
Întunereca, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a (se) face întunecos, a (se) întuneca, (variantă) a (se) întunereci, (variantă) a (se) întunerici, (variantă) a (se) înturereca.
Întunerecire, substantiv (popular)
Sinonime:
întunecare, (variantă) întunericire.
