Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Întoarce
Întoarce, verb
Sinonime: a învârti, a răsuci, a schimba; a restitui, a reda, a înapoia.  
Întoarcere
Întoarcere, substantiv
Sinonime: adresare, arătură de toamnă, atragere (de partea cuiva), castrare, cârmire, desfacere, îmbrăcare pe dos, înapoiere, întors, întorsătură, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, jugănire, jugănit, mucezire (a fânului), rambursare, răsturnare, răsucire, recidivă, reflectare, reflexie, repercutare, restituire, retragere, retur, revenire, rotație, rotire, rotit, scopire, scopit, sterilizare, sucire, umezire (a tutunului), venire, (învechit) interpretare, (învechit) îndepărtare, (învechit) înnebunire, (învechit) răsfrângere, (învechit) refuz, (învechit) schimbare, (învechit) transformare, (învechit; figurat) convertire, (învechit; figurat) îndreptare, (popular) înturnare, (popular) înturnat, (popular) micșorare, (popular) rotitură, (popular) rotocol.  

Cârmi
Cârmi, verb
Sinonime: a coti, a întoarce, a ocoli, a se abate; (figurat) a şovăi, a ezita, a se codi, a se eschiva.  
Da
Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  
Involuţie
Involuţie, substantiv feminin
Sinonime: dare înapoi, decădere, involuare, întoarcere în timp, modificare regresivă, regres, regresiune, retrogresiune, senescență, trecere la o treaptă inferioară, (învechit) involuțiune, (matematică) omografie reciprocă.  
Ireversibil (ireversibilă)
Ireversibil (ireversibilă), adjectiv
Sinonime: fără întoarcere, de neschimbat, iremediabil.  
Înapoia
Înapoia, prepoziție
Sinonime: în urma, în spatele, în dosul.

Înapoia, verb
Sinonime: a restitui, a întoarce, a da înapoi, a retroceda.  
Înturna
Înturna, verb
Sinonime: a (se) înapoia, a (se) întoarce, a reveni.  
Învârteală
Învârteală, substantiv feminin
Sinonime: învârtire, întoarcere, răsucire; manevră, aranjament, combinaţie.  
Învârti
Învârti, verb
Sinonime: a răsuci, a roti, a întoarce; a se aranja, a parveni.  
Răsuci
Răsuci, verb
Sinonime: a suci, a întoarce, a învălătuci, a înfăşura, a învârti, a depăna.  
Reflecta
Reflecta, verb
Sinonime: a (se) oglindi, a (se) răsfrânge, a chibzui, a contempla, a cugeta, a exprima, a gândi, a înfățișa, a judeca, a medita, a raționa, a reda, a reprezenta, a reveni, a se întoarce, a se proiecta, a se repercuta, a zugrăvi, a-și găsi expresia, a-și proiecta imaginea, (figurat) a se scălda, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a se mira, (învechit) a se refrânge, (învechit) a semui, (rar) a se prevedea, (rar) a se străvedea.  
Replică
Replică, substantiv feminin
Sinonime: calc, copie, dublură, duplicata, facsimil, fotocopie, geamăn, imitație, mulaj, reproducere, sosie; contraatac, contraofensivă, răspuns, reacţie, ripostă.

Replica, verb
Sinonime: a da o replică, a face față la, a întoarce, a obiecta, a prici, a răspunde, a reacționa, a recrimina, a refuta, a retorca, a riposta, (învechit) a întâmpina.  
Retur
Retur, substantiv neutru
Sinonime: întoarcere, revenire, reînturnare.  
Reveni
Reveni, verb
Sinonime: a se reîntoarce; a veni înapoi, a se înturna, a se returna, a se înapoia, a se întoarce, a reapărea; a se însănătoşi, a se înzdrăveni, a se remonta, a se redresa, a se întrema; a-şi recăpăta cunoştinţa; a retracta, a revoca, a retrage; a se cuveni, a trebui, a i se acorda.  
Revoluţie
Revoluţie, substantiv feminin
Sinonime: răscoală, revoltă, răzvrătire, răzmeriţă; (figurat) schimbare, transformare, răsturnare; rotaţie, reînturnare, întoarcere.  
Rotilă
Rotilă, substantiv feminin
Sinonime: roată, rotiţă.

Rotila, verb
Sinonime: a întoarce, a învârti, a răsuci, a roti, a rula, a suci.  
Suci
Suci, verb
Sinonime: a răsuci, a întoarce, a învârti, a învălătuci, a înfăşura.  
Turnantă
Turnantă, substantiv feminin
Sinonime: bibliotecă (rotitoare), etajeră (rotitoare); circumvoluție, cotire, cotitură, detur, înconjur, întoarcere, mișcare circulară, rotire, viraj.  
Viraj
Viraj, substantiv neutru
Sinonime: ocolire, cotire, cotitură, întoarcere.  
Analiza
Analiza, verb
Sinonime: a cerceta, a examina, a investiga, a studia, a urmări, (livresc) a considera, (învechit) a medita, a privi, a socoti, (figurat) a explora, (învechit și figurat) a scărmăna; a comenta, a explica, a interpreta, a tâlcui, (învechit) a întoarce, (figurat) a descifra.

Analiză, substantiv
Sinonime: analizare, cercetare, examen, examinare, investigare, investigaţie, studiere, studiu, (popular) cercare, (învechit) răspicare, (figurat) explorare; examinare; (medicină) probă; (chimie) (analiză electrochimică) electroanaliză.  
Feed-back
Feed-back, substantiv
Sinonime: (cibernetică; psihologie) retroacțiune; întoarcere, revenire; conexiune inversă.  
Castrare
Castrare, substantiv
Sinonime: jugănire, jugănit, scopire, scopit, sterilizare, (livresc) emasculaţie, eviraţie, (popular) întoarcere, stârpire, (regional) batere, curăţire, hereluire, martelaj, (Transilvania şi nordul Olteniei) sucire.  
Cârni
Cârni, verb
Sinonime: a cârmi, a coti, a întoarce, a vira.  
Repatria
Repatria, verb
Sinonime: a se întoarce în patrie, a (se) reintegra.  
Feedback
Feedback, substantiv
Sinonime: autoreglare, retroacțiune inversă, conexiune inversă, cauzalitate inelară, lanț cauzal închis, întoarcere, revenire.  
Deroba
Deroba, verb
Sinonime: a se eschiva, a se sustrage, a-și declina răspunderea; (călărie) a se abate de la pistă, a se întoarce în loc; (militărie) a rupe contactul cu inamicul, a se desprinde de inamic; (medicină, despre membre) a nu mai ține, a se muia, a slăbi.  
Rambursare
Rambursare, substantiv
Sinonime: amortisment, înapoiere, ramburs, reînturnare, restituire, (popular) întoarcere, (rar) restituţie.  
Braca
Braca, verb
Sinonime: a întoarce, a vira.  
Învoalbe
Învoalbe, verb
Sinonime: (învechit) a căsca, a crește, a găti firele pentru năvădit, a holba, a i se apleca, a încărna, a înfășura, a învăli, a o face val, a se deforma, a se dezvolta, a se înspița, a se întoarce roată, a se învârteji, a se învârti (pe loc), a se învolbura, a se opri repede, a suci caierul, a-i veni râgâie, a-i veni verse.  
Flashback
Flashback, substantiv
Sinonime: insert, întoarcere în trecut, privire retrospectivă.  
Rondou
Rondou, substantiv
Sinonime: întoarcere circulară, loc circular, poezie, rondel, rondo.  
Revenire
Revenire, substantiv
Sinonime: dezmeticire, întoarcere, reapariție, reculegere, regăsire, reîntoarcere, trezire.  
Pivotație
Pivotație, substantiv
Sinonime: întoarcere, pivotare, rotire.  
Jugănire
Jugănire, substantiv
Sinonime: castrare, jugănit, scopire, scopit, sterilizare, (livresc) emasculație, (livresc) evirație, (popular) întoarcere, (popular) stârpire, (regional) batere, (regional) curățire, (regional) hereluire, (Transilvania și nordul Olteniei) sucire.  
Ranversare
Ranversare, substantiv
Sinonime: (figură acrobatică de zbor) întoarcere pe aripă.  
Rotire
Rotire, substantiv
Sinonime: cerc, întoarcere, întors, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, pivotare, răsucire, roată, rotaţie, rotit, sucire, (popular) rotitură, (popular) rotocol.  
Reflectare
Reflectare, substantiv
Sinonime: cugetare, gândire, imagine, înfățișare, întoarcere, meditare, meditație, oglindire, proiectare, proiecție, răsfrângere, redare, reflecție, reflex, reflexie, repercutare, reprezentare, (învechit) reflect, (învechit) schepsis.  
Repercutare
Repercutare, substantiv
Sinonime: întoarcere, răsfrângere, reflectare, reflexie.  
Convoluție
Convoluție, substantiv
Sinonime: întoarcere, răsucire, (variantă) convoluțiune.  
Răsucire
Răsucire, substantiv
Sinonime: deplasare, dezarticulare, dezarticulație, dislocare, încolăceală, încolăcire, încolăcitură, îndoire, înfășurare, întoarcere, întors, învălătucire, învârteală, învârtire, învârtit, învârtitură, luxare, luxație, răsuceală, răsucit, răsucitură, rostogolire, rotație, rotire, rotit, scrânteală, scrântire, scrântitură, suceală, sucire, sucit, sucitură, torsionare, torsiune, vălătuceală, (popular) rotitură, (popular) rotocol.  
Rebrusament
Rebrusament, substantiv
Sinonime: întoarcere, rebrusare, rebrusment.  
Convoluțiune
Convoluțiune, substantiv
Sinonime: convoluție, întoarcere, răsucire.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie