Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Însuşire
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.  

Aplicaţie
Aplicaţie, substantiv feminin
Sinonime: aplicare, aptitudine, efort, execuție, funcție, înclinație, însușire, pasiune, predispoziție, punere în practică, râvnă, sârguinţă, silinţă, talent, vocație; cerere-tip, formular; întrebuințare, utilizare, uzaj; (informatică) logicial, program; (variantă) aplicațiune.  
Aptitudine
Aptitudine, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, talent, predispoziţie, însuşire, destoinicie, înclinaţie, capacitate, competență, facultate, calificare.  
Calitate
Calitate, substantiv feminin
Sinonime: aptitudine, atribut, însuşire, valoare specifică, fel de a fi, caracteristică, trăsătură, particularitate, natură, merit, virtute; poziţie, situaţie, titlu, condiţie, rang, funcție.  
Dar
Dar, substantiv neutru
Sinonime: cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare.

Dar, adverb
Sinonime: da, desigur, fireşte.

Dar, adverb interogativ
Sinonime: oare? păi?

Dar, conjuncție
Sinonime: altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.  
Deprindere
Deprindere, substantiv feminin
Sinonime: obişnuinţă, obicei, învăţ, familiarizare; destoinicie, pricepere, experimentare, dexteritate; aclimatizare, însuşire, comportare, tabiet, fire.  
Facultate
Facultate, substantiv feminin
Sinonime: capacitate, posibilitate, aptitudine, calitate, însuşire, talent; academie, campus, colegiu, institut de învățământ superior, universitate.  
Har
Har, substantiv neutru
Sinonime: dar, talent, dispoziţie, însuşire, calitate; slavă, graţie.

Hâr, interjecție
Sinonime: mâr!  
Individualitate
Individualitate, substantiv feminin
Sinonime: atribut, caracter, ins, însușire, originalitate, particularitate, persoană, personalitate, singularitate.  
Proprietate
Proprietate, substantiv feminin
Sinonime: posesiune, deţinere, stăpânire; avere, bunuri, avut; caracteristică, însuşire, trăsătură, specific.  
Virtute
Virtute, substantiv feminin
Sinonime: caracter, tărie, morală, integritate; calitate, proprietate, însuşire; bunătate, capacitate, castitate, curăţenie, merit, puritate, sfințenie, virginitate.  
Vârtute
Vârtute, substantiv feminin (popular)
Sinonime: însuşire, calitate; bărbăţie, curaj, vrednicie; putere, tărie, vigoare.  
Atribut
Atribut, substantiv neutru
Sinonime: însuşire, apelativ, caracter, caracteristică, proprietate, calificativ, calitate, emblemă, epitet, simbol, apanaj.  
Amprentă (amprente)
Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime: timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.  
Acaparare (acaparări)
Acaparare (acaparări), substantiv feminin
Sinonime: însușire; (figurat) monopolizare.  
Apropriere
Apropriere, substantiv
Sinonime: atribuire, însuşire, (învechit) apropiație, (învechit) apropriare.  
Asimilare
Asimilare, substantiv
Sinonime: asimilaţie, însuşire, învăţare; (fonetică) asimilaţie.  
Scorocire
Scorocire, substantiv
Sinonime: (regional) (despre vești, păreri) difuzare, emitere; însușire.  
Meşterie
Meşterie, substantiv
Sinonime: abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, însușire, măiestrie, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.  
Nobleță
Nobleță, substantiv
Sinonime: aristocrație, caracter nobil, distincție, eleganță, generozitate, însușire morală superioară, nobilime, nobilitate, noblețe, (grecism învechit) evghenie.  
Însușietate
Însușietate, substantiv
Sinonime: atribut, calitate, caracter, caracteristică, însușire, notă, particularitate, proprietate, semn, specific, trăsătură.  
Pregătire (pregătiri)
Pregătire (pregătiri), substantiv
Sinonime: aranjare, capacitate, carte, competență, creare, cultură, cunoștință, destoinicie, facere, făcut, formare, formație, gătire, gătit, instrucție, instruire, îndrumare, însușire de cunoștințe, învățătură, meditare, meditație, pregătit, preparare, preparat, pricepere, punere la punct, seriozitate, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și popular) slovă, (învechit și regional) cărturărie, (învechit) minte, (învechit) practică, (învechit) pricopseală, (învechit) pricopsire, (învechit) știință, (învechit) volnicie, (la plural) preparative, (plural) cunoștințe, (plural) studii, (rar) preparație, (regional) scrisoare.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie