Înstrăinare, substantiv
Sinonime:
alienare, emigrare, emigrație, exil, expatriere, furt, indiferență, îndepărtare, pribegie, răceală, răcire (a relațiilor), (variantă) înstreinare.
Alienație, substantiv feminin
Sinonime:
abalienare, alienare (mintală), arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie, (variantă) alienațiune.
Băjenie, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
bejenie, fugă, pribegie, refugiere, băjenărie; emigrare, înstrăinare; (la plural) şiruri, coloane, cârduri, rânduri-rânduri.
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime:
delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.
Pribegie, substantiv feminin
Sinonime:
emigrare, emigraţie, exil, exilare, expatriere, fugă, hoinăreală, pribegire, proscriere, proscripție, rătăcire, refugiu, surghiun, surghiunire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) băjenărie, (învechit) băjenărit, (învechit) băjenie, (învechit) băjenire, (învechit) băjenit, (învechit) haiducie, (învechit) înstrăinare, (învechit) străinătate, (învechit) surghiunie, (învechit) surgunlâc, (învechit) urgie, (învechit) zatocenie, (regional) pribăgie.
Surghiun, substantiv neutru Sinonime:
exil, izgonire, îndepărtare, pribegie, înstrăinare; izolare, singurătate.
Alienare, substantiv
Sinonime:
abalienare, alienație, arierație, boală mintală, cretinism, debilitate mintală, demență, folie, nebunie, prosteală, sminteală, smintire, țicneală, (familiar) căpială, (figurat) rătăcire, (figurat) scrânteală, (figurat) țăcăneală, (învechit și regional) smintă, (juridic) alienație, (juridic) cedare, (juridic) înstrăinare, (Moldova) zăluzeală, (Moldova) zăluzie, (Moldova) zărgheală, (Moldova) zărghenie, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș și Banat) bolânzie.
Cesiune, substantiv
Sinonime:
alienare, donație, înstrăinare, transfer; bun cesionat.
Dezrădăcinare, substantiv
Sinonime:
înstrăinare; (livresc) eradicare.
Emigrare, substantiv
Sinonime:
băjenie, emigraţie, expatriere, exod, pribegie, (învechit şi livresc) desţărare, (învechit) înstrăinare.
Astreinat, adjectiv (învechit)
Sinonime:
înstrăinat. Astreinat, substantiv (învechit)
Sinonime:
înstrăinare.
Înstrăinat, adjectiv
Sinonime:
alienat, depărtat, exilat, expatriat, izolat, îndepărtat, neospitalier, neprietenos, neprimitor, plecat de acasă, străin, (figurat) dezrădăcinat, (variantă) înstreinat. Înstrăinat, substantiv
Sinonime:
înstrăinare, (variantă) înstreinat.
Denaturalizare, substantiv
Sinonime:
denaturalizat, (învechit) denaturalizație, înstrăinare.
Depeizare, substantiv
Sinonime:
depeizat, dezorientare, dezrădăcinare, exilare, îndepărtare (de origine), înstrăinare.
Hainire, substantiv
Sinonime:
hainit, înrăutățire, înstrăinare, lepădare, răzvrătire, (învechit) trădare.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Străinare, substantiv
Sinonime:
înstrăinare, înstrăinat, înstreinare.
Abalienațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
(dreptul roman) alienare, alienație, înstrăinare.
