Înnăbuși, verb
Sinonime:
a (se) sufoca, a ascunde, a năpădi, a reprima.
Înnăbușire, substantiv
Sinonime:
sufocare; (figurat) reprimare.
Înnăbușit, adjectiv
Sinonime:
fără putere, înecat, reprimat, stins; fiert în aburi.
Înnăbușitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
asfixiant, înăbușitor, sufocant, (învechit) sufocător.
Năduf, substantiv neutru Sinonime:
sufocare, înnăbuşire, asfixiere, înecăciune; arșiţă, zăduf, zăpuşeală, dogoare, dogoreală, năbuşeală, fierbinţeală, caniculă; ciudă, necaz, mânie, pornire, pică.
Năduşi, verb Sinonime:
a transpira, a asuda; a se sufoca, a se înnăbuşi, a se asfixia, a se îneca, a se năbuşi.
Năduşitor (năduşitoare), adjectiv Sinonime:
sufocant, înnăbuşitor, năbuşitor, asfixiant, înecăcios, (rar) înecător.
Sugrumat (sugrumată), adjectiv Sinonime:
gâtuit, sufocat, înnăbuşit; (figurat) copleşit, înecat, surd.
Neca, verb
Sinonime:
a inunda, a îneca, a înnăbuși, a năpădi, a omorî, a potopi, a trage la fund, a ucide (prin sugrumare).
Înăbuşitor, adjectiv
Sinonime:
asfixiant, greu, irespirabil, încărcat, înecăcios, sufocant, sugrumător, viciat, (învechit și popular) nădușitor, (învechit) înnăbușitor, (popular) năbușitor, (popular) zăpușit, (rar) înecător.
Năduşit, adjectiv
Sinonime:
asfixiat, înăbușit, înecat, sufocat, sugrumat; asudat, înnăbușit, înnădușit, transpirat, ud, (prin Oltenia) năboit; (variantă) înădușit.
Năplăitor, adjectiv (regional)
Sinonime:
înnăbușitor, sufocant.
Năplăi, verb (regional)
Sinonime:
a (se) înnăbuși, a (se) sufoca, a apăsa, a avea coșmar, a se chinui în somn.
Năplăire, substantiv (regional)
Sinonime:
coșmar, înnăbușire, sufocare.
Năplăit, adjectiv (regional)
Sinonime:
apăsător, chinuitor, greu, înnăbușit, sufocant, sufocat.
Zădufos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
arzător, canicular, dogoritor, fierbinte, foarte călduros, înăbușitor, plin de zăduf, sufocant, torid, tropical, zăpușitor, (învechit) înnăbușitor; (variante) (învechit) zăduhos, (învechit) zăduvos.
