Îngrădi, verb Sinonime:
a împrejmui, a închide, a claustra, a mărgini; a înfrâna, a pune frâu, a reţine, a limita, a stăvili.
Îngrădire, substantiv feminin Sinonime:
împrejmuire, gard, limită, margine, izolare.
Îngrăditură, substantiv
Sinonime:
chenar, gard, împrejmuire, îngrădeală, loc îngrădit, ocol, ulucă, (învechit și regional) ogradă, (învechit și regional) stobor, (învechit) cuprins, (învechit) fortificație, (învechit) îngrădiș, (Moldova și Bucovina) zăplaz, (rar) restricție, (regional) târcol.
Aţine, verb Sinonime:
a opri, a zăgăzui, a îngrădi, a bara, a stopa, a sta în cale.
Circumscris (circumscrisă), adjectiv Sinonime:
limitat, redus, îngrădit.
Cuprins, substantiv neutru
Sinonime:
conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă. Cuprins, adjectiv
Sinonime:
avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.
Gard, substantiv neutru
Sinonime:
împrejmuire, îngrăditură, ocol, pălan, stobor, ulucă, (învechit şi regional) ogradă, (învechit) cuprins, (Moldova şi Bucovina) zăplaz, (regional) târcol; (gard viu) spalier.
Împiedica, verb Sinonime:
a se poticni, a se izbi; a opri, a îngrădi, a bara; (figurat) a lega, a priponi.
Împrejmui, verb Sinonime:
a îngrădi, a încercui, a înconjura; a împresura, a asedia, a năpădi, a copleşi.
Împrejmuire, substantiv feminin Sinonime:
îngrăditură, gard.
Închide, verb Sinonime:
a încuia, a fereca, a claustra, a bara; a izola, a îngrădi, a împrejmui; a se întuneca, a se înnora; a opri, a termina, a pune capăt, a încheia, a sfârşi; (figurat) a cuprinde, a conţine.
Închis (închisă), adjectiv Sinonime:
încuiat, ferecat, prins, barat; îngrădit, împrejmuit, izolat; stătut, viciat; înnourat, întunecat; (figurat) posac, ursuz, antipatic.
Înfrâna, verb Sinonime:
a pune frâu, a stăvili, a potoli, a calma, a reține, a îngrădi, a tempera; a (se) stăpâni, a (se) abţine, a (se) opri.
Limita, verb Sinonime:
a mărgini, a îngrădi, a delimita, a hotărnici. Limită, substantiv feminin Sinonime:
margine, hotar, graniță.
Mărgini, verb Sinonime:
a se învecina, a se hotărnici, a se răzori; a limita, a îngrădi, a restrânge, a reduce, a scădea, a diminua, a micşora, a stăvili; a se rezuma, a se mulţumi, a rămâne la (ceva).
Obor, substantiv neutru
Sinonime:
bordei, colibă, împrejmuire, loc îngrădit, ocol, piaţă, staul, târg, țarc.
Ocol, substantiv neutru
Sinonime:
bătătură, circumferință, circumscripție, curte, înconjur, îngrăditură, ogradă, raion, țarc, (învechit și regional) perdea.
Ocoli, verb Sinonime:
a înconjura; a împrejmui, a îngrădi; a evita, a se abate, a ieşi din subiect; a umbla brambura, a umbla hai-hui.
Parapet, substantiv neutru Sinonime:
îngrăditură, împrejmuire, obstacol; balustradă, rampă, rezemătoare; adăpost, întăritură.
Parmalâc, substantiv neutru (popular) Sinonime:
balustradă, rampă, parapet, rezemătoare; grilaj, îngrădituri, împrejmuire, pălimar.
Pălimar, substantiv neutru Sinonime:
balustradă, rampă, rezemătoare, parmalâc; stâlp, par, lemn; pridvor, cerdac, foişor; întăritură, parapet, îngrăditură.
Prizonier, substantiv masculin Sinonime:
captiv, ostatec, prins, rob; arestat, deţinut, puşcăriaş; (figurat) îngrădit, robit, constrâns.
Prohibi, verb Sinonime:
a opri, a interzice, a îngrădi, a reţine, a nu da voie, a nu permite.
Restrânge, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a diminua, a împuțina, a limita, a localiza, a mărgini, a micşora, a reduce, a scădea, a se mulțumi, a se rezuma, a trăi modest, (figurat) a îngrădi.
Retranşa, verb Sinonime:
a se fortifica, a se îngrădi, a se apăra.
Stăvili, verb Sinonime:
a zăgăzui, a bara, a opri, a reţine, a îngrădi, a împiedica.
Strânsoare, substantiv feminin
Sinonime:
agoniseală, agonisire, agonisită, apăsare, asuprire, avere, bogăţie, calvar, canon, caznă, chin, colică, constrângere, contractare, contracție, convulsie, crampă, dificultate, dispoziție, durere, economie, exploatare, forță, hotărâre, impas, îmbrățișare, îmbrățișat, împilare, încleștare, încurcătură, înghesuială, îngrădire, îngustime, înlănțuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, ordin, patimă, pedeapsă, persecutare, persecuție, poruncă, presiune, prigoană, prigonire, recoltă, rod, sancțiune, schingiuire, schingiuit, silă, silnicie, spasm, strâmtoare, strângere, strâns, suferință, supliciu, supraveghere strictă, tetanie, tortură, urgisire, violență, zgârcire, (învechit) colecție, (plural) bunuri.
Ţarc, substantiv neutru
Sinonime:
ocol, îngrăditură, coșar, (învechit și regional) perdea.
Ţărcui, verb Sinonime:
a împrejmui, a îngrădi, a închide.
Ţărmuri, verb Sinonime:
a mărgini, a limita, a pune hotar, a îngrădi, a stăvili; a se învecina, a se mărgini; a trage la mal, a aborda.
Zăbrele, substantiv feminin (plural) Sinonime:
gratii, ostreţe, îngrăditură, grilaj.
Zăgaz, substantiv neutru Sinonime:
stăvilar, baraj, opritoare, iezătură, dig, scoc; (figurat) oprelişte, îngrădire, piedică, barieră, obstacol.
Zăgăzui, verb Sinonime:
a stăvili, a îndigui, a bara, a opri, a închide, a împiedica, a îngrădi.
Zăplaz, substantiv neutru Sinonime:
grad, îngrădire, îngrăditură.
Prejmui, verb
Sinonime:
a împrejmui, a închide, a înconjura, a îngrădi.
Nimăt, substantiv (regional)
Sinonime:
loc la stână îngrădit, îngrăditură, gard.
Pleter, substantiv
Sinonime:
gard pescăresc, împletitură (de nuiele), îngrăditură (de nuiele), leasă, nuia, panglică (de păr), șnur (de păr), păr (împletit în cozi).
Stobor, substantiv
Sinonime:
cimitir, colac, gard, ghizd, împrejmuire, îngrăditură, margine, ocol, par, scândură de gard, zăplaz, ulucă; (Oltenia) adunare, reuniune.
Seci, substantiv
Sinonime:
(învechit și popular) ciritei, curătură, gard viu, îngrăditură, întăritură, laz, loc îngrădit, nimăt, nuia, parapet, pădurice, pășune, runc, secătură, tăietură, teren despădurit, vreasc.
Neproliferare, substantiv
Sinonime:
îngrădire, limitare, nediseminare, nepropagare, nerăspândire, restrângere.
Restrângere, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, limitare, localizare, mărginire, reducere, restricție, rezumare, (figurat) îngrădire.
Cancello, substantiv
Sinonime:
(italienism) balustradă, gard, grilaj, îngrăditură, (variantă) cancel.
Parcan, substantiv (regional)
Sinonime:
balustradă, baraj, bârnă, cadru, chenar, dungă, fortificație, îngrăditură, întărire, margine, palancă, parapet, pervaz, ramă, rampă, stăvilar, stâlp, șanț, zăgaz, zid de apărare, (variantă) părcan. Pârcan, substantiv (învechit)
Sinonime:
azimă.
Gărdui, verb
Sinonime:
a împrejmui, a îngrădi.
Limitare, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicire, îngrădire, învecinare, marcare, mărginire, reducere, restrângere, rezumare, (învechit) limitație, (învechit) limitațiune.
Padoc, substantiv
Sinonime:
împrejmuire, îngrăditură, ocol.
Îngrădeală, substantiv (regional)
Sinonime:
îngrădire, îngrăditură.
Zabăr, substantiv (regional)
Sinonime:
agitație mare (cu învălmășeală), crivăț, îngrăditură, necaz, necesitate fiziologică, nevoie, vânt rece, vreme rea, (variantă) zabără, (variantă) zobor.
Perioriseală, substantiv (învechit)
Sinonime:
îngrădire, limită, (învechit) periorisire.
Periorisi, verb (învechit)
Sinonime:
a circumscrie, a constrânge, a interzice (printr-o hotărâre), a izola, a închide, a îngrădi, a limita, a mărgini, a părăsi (un loc), a restrânge.
Periorisire, substantiv (învechit)
Sinonime:
interdicție, izolare, îngrădire, limitare, părăsire (a unui loc), restrângere, (învechit) perioriseală.
