Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Îndreptăţire
Îndreptăţire, substantiv
Sinonime: autoritate, calitate, cădere, competență, drept, dreptate, îndrituire, justificare, legitimare, legitimitate, motivare, motivație, rațiune, temei, (învechit) rezon, (învechit) voinicie, (popular) noimă.  

Justificare
Justificare, substantiv feminin
Sinonime: îndreptăţire, motivare; dezvinovăţire, explicare, disculpare, dovedire; motiv, temei, raţiune.  
Noimă
Noimă, substantiv feminin
Sinonime: accepție, bun-simț, cauză, coerență, considerent, conținut, îndreptățire, însemnare, înțeles (adânc), justificare, logică, menire, mobil, motiv, motivare, motivație, obiectiv, pricină, prilej, rațiune, rol, rost, scop, semnificaţie, sens, simbol, șir, tâlc, temei, ţel, țintă, valoare.  
Raţiune
Raţiune, substantiv feminin
Sinonime: minte, gândire, judecată, inteligenţă; temei, motiv, cauză, justificare, îndreptăţire, rezon.  
Rezon
Rezon, substantiv neutru (rar)
Sinonime: motiv, temei, raţiune, judecată; îndreptăţire, justificare.  
Volnicie
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.  
Îndreptare
Îndreptare, substantiv
Sinonime: ameliorare, ameliorație, călăuzire, conducere, corectare, corectiv, corectură, corijare, dezdoire, dezvinovățire, dirijare, fortificare, ghidare, îmbunătățire, îndreptat, îndreptățire, îndrumare, îndrumat, înfiripare, însănătoșire, întărire, întremare, înzdrăvenire, lecuire, netezire, nivelare, normalizare, orientare, pretext, reconfortare, rectificare, redresare, refacere, remediere, restabilire, retuș, retușare, ridicare, schimbare, scuzare, tămăduire, tonificare, vindecare, (figurat) reparare, (învechit și figurat) sculare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit) document oficial, (învechit) dreptate, (învechit) îndireptare, (învechit) îndreptăciune, (învechit) mântuire, (învechit) poruncă, (învechit) principiu conducător, (învechit) răsplată, (învechit) sănătoșare, (învechit) sentință, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (învechit; la plural) act justificativ, (popular) tămăduială, (rar) reconfort, (rar) rectificație.  
Legitimare
Legitimare, substantiv
Sinonime: identificare, îndreptățire, justificare, legitimație, legitimizare, motivare, motivație, oficializare, rațiune, recunoaștere, temei.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...