Îndoi, verb Sinonime:
a curba, a încovoia; a apleca, a înclina, a se gârbovi; a dubla, a înmulţi, a spori; a ezita, a şovăi, a sta în cumpănă, a nu crede.
Îndoială, substantiv feminin Sinonime:
nesiguranţă, neîncredere, ezitare, şovăială.
Îndoiat, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
bănuitor, fără credință, îndurerat, plin de îndoieli.
Îndoicios, adjectiv
Sinonime:
îndoielnic, îndoios, mlădios.
Îndoiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
bănuială, ezitare, îndoială, îndoitură, nedumerire, neîncredere.
Îndoielnic (îndoielnică), adjectiv
Sinonime:
aleatoriu, ambiguu, apocrif, discutabil, nesigur, dubios, echivoc, ezitant, hazardat, indecis; interlop, suspect, necurat.
Îndoila, verb (regional)
Sinonime:
a înfiripa, a se îmbunătăți.
Îndoime, substantiv (învechit)
Sinonime:
familie, pereche.
Îndoință, substantiv (învechit)
Sinonime:
dubiu, incertitudine, îndoială, neîncredere, nesiguranță, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire.
Îndoios, adjectiv
Sinonime:
dubios, incert, îndoielnic, mlădios, nesigur, problematic, (figurat) neclar.
Îndoire, substantiv
Sinonime:
aplecare, curbare, dublare, flexiune, împăturire, încovoiere, încovrigare, mlădiere, strâmbare, suflecare, (învechit) îndoială.
Îndoit, adjectiv
Sinonime:
adus, amestecat, aplecat, curbat, diluat, dublat, dublu, greu, împăturit, încovoiat, încovrigat, înmulțit, întors, mărit, plin de îndoială, răsucit, revolut, rotilat, sporit, strâmb, strâmbat, subțiat, suflecat, (învechit) îndoielnic, (popular) cârn, (variantă) îndoiat.
Îndoitor, adjectiv
Sinonime:
arcuitor, înmulțitor, multiplicator.
Îndoitură, substantiv
Sinonime:
adâncitură, arcuire, boțitură, cotitură, creț, curbă, curbură, cută, încovoială, încovoietură, încrețitură, întorsătură, întortochetură, ocol, răsfrângătură, răsfrânsătură, răsfrântură, cot, răsucitură, sârjoacă, serpentină, sinuozitate, șerpuire, șerpuitură.
Ambiguu (ambiguă), adjectiv Sinonime:
echivoc, neclar, confuz, nedesluşit, nelămurit, îndoielnic, cu două înţelesuri, ambivalent, bivalent.
Apleca, verb Sinonime:
a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.
Aplecare, substantiv feminin Sinonime:
înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).
Aporie, substantiv feminin (rar) Sinonime:
îndoială, nesiguranţă, încurcătură; contradicție ireductibilă.
Arcui, verb Sinonime:
a încovoia, a îndoi, a bolti; a căpăta formă de arc; a se curba.
Bineînţeles, adverb Sinonime:
desigur, fireşte, fără îndoială, neîndoielnic.
Brazdă, substantiv feminin Sinonime:
polog; răzor, arătură, (popular) brăzdătură; (figurat) urmă, dâră, făgaş, pârtie; zbârcitură, încreţitură, cută, îndoitură, crestătură; rid. Brăzda, verb Sinonime:
a ara, a face făgaş, a face brazde; a se zbârci, a se cuta, a se rida.
Cocârja, verb Sinonime:
a se îndoi de spate, a se gheboşi, a se gârbovi, a se încovoia, a se cocoşa, (figurat) a îmbătrâni.
Cocoşa, verb Sinonime:
(reflexiv) a se gheboși, a se îndoi de spate, a se gârbovi, a se încovoia, (figurat) a îmbătrâni; (figurat) a bate, a lovi, a maltrata.
Codi, verb Sinonime:
a şovăi, a sta la îndoială, a ezita, a da înapoi, a se feri.
Cotitură, substantiv feminin
Sinonime:
cot, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, şerpuire, şerpuitură, (rar) îndoitură, (popular) cârmeală, cârnitură, întorsură, sucitură, (Oltenia şi Banat) covei, meandru, curbă; golf, întorsătură, răscruce, turnură; (despre ape) (învechit și regional) cărjovăitură, (învechit și regional) cârjoitură.
Curba, verb Sinonime:
a (se) îndoi, a (se) arcui, a (se) încovoia. Curbă, substantiv feminin Sinonime:
cotitură; (figurat) evoluţie.
Cută, substantiv feminin
Sinonime:
încreţitură, îndoitură, zbârcitură, boţitură, fald, creţ, godeu, pliseu, pliu, (regional) pătură, (rar) răsfrângătură, răsfrânsătură, răsfrântură; rid. Cuta, verb
Sinonime:
a plia, a plisa, a drapa; (geologie) a (se) încreţi; (despre piele) a căpăta cute, a se încreți, a se zbârci, a se rida.
Desigur, adverb
Sinonime:
sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.
Discutabil (discutabilă), adjectiv
Sinonime:
îndoielnic, nesigur, aproximativ, improbabil, dubios; contestabil, controversat, controversabil, criticabil; (figurat) şubred.
Dubios (dubioasă), adjectiv
Sinonime:
nesigur, îndoielnic, suspect, echivoc, necurat, veros.
Dubiu, substantiv neutru Sinonime:
îndoială, neîncredere, nesiguranţă.
Dubla, verb
Sinonime:
a capitona, a căptuşi, a deveni dublu, a duplica, a executa un dublaj, a îndoi, a înlocui (un actor), a însoți, a multiplica, a pune în dublu, a reduplica, a se mări de două ori, a secunda, a uni două câte două, (despre nave) a ocoli un cap, (învechit) a îndupleca, (sport) a depăși cu un tur un concurent. Dublă, substantiv
Sinonime:
baniţă, dublu-decalitru, (filmare) cadru returnat, (la unele jocuri cu zaruri) pereche, (variantă) dublu.
Echivoc (echivocă), adjectiv
Sinonime:
neclar, confuz, nedesluşit, nelămurit, neînţeles, ambiguu, îndoielnic, în doi peri, cu două înţelesuri, nesigur, vag, (livresc) amfibologic, dubios; (cu rol de substantiv) ambiguitate, (livresc) amfibolie.
Ezita, verb
Sinonime:
a sta la îndoială, a şovăi, a se codi, a pregeta, a fi nehotărât, (învechit şi regional) a se îndoi, (regional) a se îngăima, a se nedumeri, a se tântăvi, (Moldova) a se cioşmoli, (prin Oltenia) a se scârciumi, (învechit) a se cruţa, a lipsi, (figurat) a oscila, (învechit, figurat) a se atârna, a se cumpăni, a se legăna, a aștepta, a șovăi, a tergiversa, a tărăgăna.
Ezitant (ezitantă), adjectiv
Sinonime:
şovăitor, nehotărât, nesigur, îndoit, fluctuant, indecis, nedecis, şovăielnic, (rar) şovăind, şovăit, (regional) codelnic, (prin Muntenia) pregetos, (învechit) înclinător, îndoielnic, pregetător, târzielnic, (figurat) oscilant.
Fălţui, verb
Sinonime:
a prelucra cu falțul; a netezi, a alinia, a nivela, a uniformiza; a împături, a îndoi; (tehnică) a lămbui.
Flexiune, substantiv feminin
Sinonime:
arcuire, curbare, încovoiere, îndoire, mlădiere, modificare, schimbare, transformare; (gramatică) (flexiune nominală) declinare, declinaţie, (învechit) plecare.
Fluctuaţie, substantiv feminin
Sinonime:
amplitudine, codeală, codire, ezitare, fluenţă, inconsecvenţă, instabilitate, îndoială, mobilitate, modificare, mutare, nehotărâre, nestatornicie, oscilare, oscilaţie, pregetare, schimbare, şovăială, şovăire, variabilitate, variaţie, (livresc) indecizie, (popular) preget.
Frânge, verb
Sinonime:
a bate, a birui, a curma, a devia, a extenua, a fractura, a înceta, a îndoi, a înfrânge, a întrece, a întrerupe, a învinge, a opri, a rupe, a se refracta.
Ghebos (gheboasă), adjectiv
Sinonime:
adus de spate, aplecat, cifos, cocoșat, gârbov, gârbovit, gheboșat, încovoiat, îndoit, (Transilvania) pupoș, (variantă) ghibos.
Gârbovi, verb
Sinonime:
a se cocârja, a se cocoşa, a se gheboşa, a se încovoia, a se îndoi.
Incert (incertă), adjectiv
Sinonime:
confuz, cu semn de întrebare, discutabil, dubios, echivoc, improbabil, indecis, îndoielnic, nesigur, problematic, schimbător, tulbure, vacilant, (figurat) nebulos, (rar) îndoios.
Incertitudine, substantiv feminin Sinonime:
nesiguranţă, îndoială, ezitare, semn de întrebare.
Inflexiune, substantiv feminin
Sinonime:
curbare, declivitate, elasticitate, intonare, intonaţie, îndoire, mlădiere, modulare, modulaţie, ton, tonalitate; (locuţiune) (inflexiune osoasă) incurbare osoasă.
Ipotetic (ipotetică), adjectiv Sinonime:
presupus, nesigur, îndoielnic.
Împături, verb Sinonime:
a îndoi, a aduna, a strânge, a plia.
Înclinare, substantiv feminin Sinonime:
aplecare, încovoiere, îndoire; înclinaţie, atracţie; talent, aplicaţie, predispoziţie.
Încovriga, verb
Sinonime:
a (se) ghemui, a (se) încârliga, a (se) încolăci, a (se) încovoia, a (se) îndoi, a (se) răsuci, a (se) strânge, (regional) a se încârjoia.
Jimba, verb (regional) Sinonime:
a se strâmba, a rânji, a se încreţi, a se îndoi.
Lăsa, verb Sinonime:
a părăsi, a abandona, a ceda, a renunţa, a lepăda; a învoi, a îngădui, a permite, a admite, a accepta; a produce, a întipări, a provoca; a se apleca, a se îndoi, a se denivela.
Mlădia, verb Sinonime:
a se încovoia, a se înclina, a se îndoi; (figurat) a se adapta, a se modela, a se îndupleca.
Mlădiere, substantiv feminin
Sinonime:
adaptabilitate, flexibilitate, graţie, inflexiune, îndoire, modulaţie, supleţe, (variantă) înmlădiere.
Neapărat, adverb
Sinonime:
absolut, cert, continuu, cu orice preţ, cu siguranţă, desigur, fără doar şi poate, fără îndoială, indispensabil, indubitabil, încontinuu, întruna, mereu, morţiş, necontenit, necurmat, negreşit, neîncetat, neîndoielnic, neîndoios, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, sigur, veşnic. Neapărat, adjectiv
Sinonime:
absolut, categoric, cert, fatal, indispensabil, inevitabil, necesar, obligatoriu, precis, sigur.
Nebulos (nebuloasă), adjectiv
Sinonime:
ceţos, confuz, difuz, dubios, echivoc, haotic, imprecis, incert, indefinit, încâlcit, încurcat, îndoielnic, neclar, nedefinit, nedesluşit, neînțeles, nelămurit, neprecis, nesigur, obscur, problematic, tulbure, vag.
Necredinţă, substantiv feminin
Sinonime:
adulter, ateism, comportare necinstită, credință greșită, dubiu, eres, erezie, incertitudine, infidelitate, îndoială, înșelăciune, lipsă de fidelitate, lipsă de încredere, neîncredere, nesiguranță, perfidie, preacurvie, preacurvire, preaiubire, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire, viclenie, (figurat) trădare, (învechit) necredență, (învechit) nicredință, (învechit) nicridință.
Negreşit, adverb Sinonime:
fireşte, neîndoios, neîndoielnic, indubitabil, fără îndoială, fără doar şi poate, desigur, sigur, cu siguranţă, cert, neapărat.
Nehotărâre, substantiv feminin
Sinonime:
ambiguitate, codeală, codire, dubiu, echivoc, ezitare, fluctuație, imprecizie, incertitudine, inconsecvență, inconstanță, instabilitate, îndoială, neconsecvență, neîncredere, nesiguranță, nestabilitate, nestatornicie, pregetare, rezervă, suspiciune, şovăială, șovăire, (figurat) oscilare, (figurat) oscilație, (figurat) pendulare, (învechit) îndoire, (livresc) indecizie, (popular) preget.
Nesigur (nesigură), adjectiv Sinonime:
nehotărât, îndoielnic, incert, problematic, ezitant, şovăitor, dubios, neprecis; riscant, primejdios, periculos.
Nesiguranţă, substantiv feminin
Sinonime:
dubiu, ezitare, incertitudine, îndoială, nehotărâre, neîncredere, pericol, precaritate, primejdie, rezervă, scepticism, şovăială, şovăire, (figurat) șubrezenie, (învechit) aporie, (învechit) îndoință, (rar) necredință.
Oscilaţie, substantiv feminin Sinonime:
fluctuaţie, alternanţă, balansare, vibraţie, mişcare; (figurat) ezitare, nehotărâre, şovăială, îndoială; tangaj.
Pleca, verb Sinonime:
a porni, a se duce, a merge, a se deplasa, a se urni, a se îndepărta, a o lua din loc, a se retrage; a renunţa, a părăsi, a abandona, a o şterge; (reflexiv) a se înclina, a se îndoi, a se încovoia, a se apleca; a se coborî; a se închina, a saluta; (figurat) a ceda, a se supune.
Plecat (plecată), adjectiv Sinonime:
aplecat, înclinat, îndoit, încovoiat; (figurat) supus, ascultător, umil, smerit, respectuos, obedient.
Plia, verb Sinonime:
a îndoi, a strânge, a împături.
Plisa, verb Sinonime:
a îndoi, a cuta.
