Inde, conjuncție
Sinonime:
unde.
Îndeajuns, adverb Sinonime:
destul, suficient, cât trebuie, îndestul.
Îndeaproape, adverb Sinonime:
cu atenţie, minuţios, meticulos, exigent.
Indecent (indecentă), adjectiv
Sinonime:
deplasat, deșănțat, grosier, imoral, impudent, impudic, impur, inconvenabil, inelegant, inoportun, lasciv, libidinos, licențios, lipsit de pudoare, murdar, neconvenabil, necuviincios, neelegant, neînfrânat, nerușinat, obscen, pornografic, promiscuu, provocator, repugnant, respingător, scabros, scandalos, scârbos, senzual, sexi, sexual, sordid, șocant, trivial, vulgar, (familiar) deșucheat, (familiar) porcos, (figurat) decoltat, (figurat) deocheat, (figurat) îmbăiat, (figurat) picant, (figurat) piperat, (figurat) porcesc, (figurat) spurcat, (învechit și popular) scârnav, (învechit și popular) slobod, (învechit și regional) măscăricios, (învechit) imodest, (învechit) necuvios, (regional) porcotos, (regional) sculățel.
Indecență, substantiv
Sinonime:
imoralitate, impertinență, impudență, impudicitate, impudoare, inconveniență, insolență, irespect, ireverență, lascivitate, licență, licențiozitate, lipsă de decență, necuviință, nerușinare, obscenitate, pornografie, purtare necuviincioasă, scabrozitate, trivialitate, turpitudine, vulgaritate, (franțuzism) devergondaj, (învechit și figurat) volnicie, (învechit și popular) mascara, (învechit și popular) măscară, (învechit și popular) măscăriciune, (învechit și popular) măscărie, (învechit și popular) scârnăvie, (învechit) imodestie, (învechit) necuvioșie.
Indecidabil, adjectiv
Sinonime:
indeterminabil, insolubil, irezolvabil, nedeterminabil, nerezolvabil.
Indecis (indecisă), adjectiv Sinonime:
nehotărât, şovăielnic, ezitant, nesigur.
Indeciso, adverb
Sinonime:
(muzică) cu nehotărâre.
Indecizie, substantiv
Sinonime:
codeală, codire, ezitare, fluctuație, îndoială, nehotărâre, pregetare, șovăială, șovăire, (variantă) indeciziune.
Indeciziune, substantiv
Sinonime:
indecizie.
Indeclinabil, adjectiv
Sinonime:
(gramatică) nedeclinabil.
Indecompozabil, adjectiv
Sinonime:
inanalizabil, indivizibil, ireductibil, neanalizabil, nedivizibil, (învechit) incomplex.
Indefectibil, adjectiv
Sinonime:
constant, fidel, inebranlabil, loial, solid.
Indefinibil, adjectiv
Sinonime:
de nedefinit, indefinisabil, nedefinibil, nedeterminat, nelămurit, neprecis.
Indefinisabil, adjectiv
Sinonime:
inclasabil, indefinibil, indescriptibil, indeterminabil, indicibil, inefabil, inexprimabil, nedefinibil.
Indefinit (indefinită), adjectiv Sinonime:
nedefinit, vag, nelămurit, neprecis, aproximativ.
Indeformabil, adjectiv
Sinonime:
nedeformabil, neelastic, rezistent, rigid, robust, solid.
Indeformabilitate, substantiv
Sinonime:
rezistență, robustețe, soliditate, (învechit) robusteță.
Indefrișabil, adjectiv
Sinonime:
nedefrișabil.
Indelebil, adjectiv
Sinonime:
durabil, imortal, imperisabil, inalterabil, indestructibil, indisolubil, neșters, neuitat, permanent, perpetual, perpetuu, persistent.
Indelebilitate, substantiv
Sinonime:
durabilitate.
Îndelete, adverb Sinonime:
cu încetul, fără grabă, fără zor, nepripit.
Îndeletnici, verb Sinonime:
a se ocupa, a practica, a face o meserie.
Îndeletnicire, substantiv feminin Sinonime:
ocupaţie, profesie, meserie; preocupare, grijă, solicitudine.
Indelicat, adjectiv
Sinonime:
deloial, grosier, grosolan, lipsit de delicatețe, mojic, nedelicat, nepoliticos.
Indelicateţe, substantiv
Sinonime:
atitudine nedelicată, brutalitate, gest nedelicat, grosolănie, impoliteță, lipsă de delicatețe, mitocănie, nedelicatețe, vulgaritate, (variantă) indelicateță.
Îndelung, adjectiv
Sinonime:
îndelungat, lung, prelung, prelungit, (învechit) prelungitor, (regional) uitat. Îndelung, adverb
Sinonime:
îndelungat, lung, mult, multă vreme.
Îndemână, adverb Sinonime:
uşor, comod, potrivit, convenabil.
Îndemânare, substantiv feminin Sinonime:
abilitate, dexteritate, iscusinţă, pricepere.
Îndemânatic (îndemânatică), adjectiv Sinonime:
priceput, iscusit, abil, expert, dibaci, descurcăreţ, isteţ.
Îndemânos, adjectiv (regional)
Sinonime:
accesibil, comod, favorabil, îndemânatic, potrivit, prielnic, (variantă) îndemănos.
Îndemn, substantiv neutru
Sinonime:
chemare, imbold, impuls, îmboldire, îndrumare, învățătură, pornire (lăuntrică), povață, povățuire, sfat, stimul, stimulent, vorbă, (figurat) mișcare, (figurat) resort, (figurat) suport, (grecism învechit) parachinisis, (învechit și regional, la figurat) strămurare, (învechit) consiliu, (învechit) cuget, (învechit) dăscălie, (învechit) gând, (învechit) năstav, (învechit) porneală, (învechit) povățuială, (învechit) povățuitură, (învechit) sfătuială, (învechit) sfătuire, (învechit) socoteală, (popular) învăț, (regional) bold.
Indemn (indemnă), adjectiv
Sinonime:
(termen juridic) intact, nevătămat, sănătos și sigur, teafăr.
Îndemna, verb
Sinonime:
a ațâța, a constrânge, a convinge, a da un impuls, a determina, a exorta, a face, a forța, a impulsiona, a incita, a îmbărbăta, a îmboldi, a încuraja, a îndupleca, a înflăcăra, a însufleți, a povățui, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) îmbia, a (se) pofti, a se mulțumi, a se simți bine, a sfătui, a sili, a stârni, a stimula, a susține, (figurat) a împinge, (grecism învechit) a parachinisi, (învechit și regional) a dudui, (învechit) a insufla, (învechit) a invita, (învechit) a mângâia, (învechit) a obliga, (învechit) a pricinui, (învechit) a provoca, (învechit) a semeți, (popular, figurat) a înghimpa, (popular, figurat) a mișca.
Îndemnare, substantiv
Sinonime:
constrângere, impulsionare, îndemn, stimulare, (învechit) îmbiere, (învechit) îndemnătură, (învechit) provocare.
Îndemnat, adjectiv
Sinonime:
decis, impulsionat, stimulat, (învechit) îmbiat.
Îndemnător, adjectiv (învechit)
Sinonime:
împingător, provocator, stimulant, (despre răni) mortal, (variantă) îndemnătoriu.
Îndemnătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
îndemn, îndemnare, stimul.
Indemnitate, substantiv
Sinonime:
alocație, compensare, restituire, indemnizare, indemnizaţie; (prin extindere) onorariu, plată, prestație, retribuție, remunerație, salariu, soldă.
Indemniza, verb
Sinonime:
a compensa, a contrabalansa, a despăgubi, a expia, a înzestra cu o indemnizație, a plăti, a rambursa, a repara, a se achita.
Indemnizabil, adjectiv
Sinonime:
plătibil, rambursabil.
Indemnizare, substantiv
Sinonime:
compensare, compensație, daune, despăgubire, indemnizaţie, reparație, (rar) indemnitate, (variantă) îndemnizare.
Indemnizat, adjectiv
Sinonime:
desdăunat, despăgubit, (regional) îndemniat.
Indemnizaţie, substantiv
Sinonime:
clearing, compensare, compensație, daune, despăgubire, indemnizare, reparație, (învechit) dezinteresare, (rar) indemnitate, (variantă) indemnizațiune, (variantă) îndemnizație.
Îndemnos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
aplecat, dispus, înclinat (la, spre).
Îndemonit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
îndrăcit.
Indemonstrabil, adjectiv
Sinonime:
axiomatic, contestabil, dubios, echivoc, evident, intuitiv, inverificabil, nedemonstrabil, neverificabil.
Indemonstrabilitate, substantiv
Sinonime:
indecidabilitate.
Indemontabil, adjectiv
Sinonime:
fix, indecompozabil, inseparabil, (figurat) sigur de sine.
Indenegabil, adjectiv
Sinonime:
incontestabil, indeniabil.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime:
eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime:
agil, capabil, competent, descurcăreț, destoinic, deștept, dibaci, dotat, emerit, fin, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) lest, (învechit) meșteșugareț, (învechit) practic, (popular) mehenghi, (prin Transilvania) prinzaci.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Abordabil (abordabilă), adjectiv Sinonime:
accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.
Abundenţă, substantiv feminin Sinonime:
acumulare, multitudine, belşug, bogăţie, îndestulare, surplus, îmbelşugare, opulență, cantitate, prosperitate.
Accesibil (accesibilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, practicabil, convenabil, elementar, simplu, ușor, inteligibil, la îndemână.
Activitate, substantiv feminin
Sinonime:
acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.
Alunga, verb Sinonime:
a izgoni, a goni, a fugări, a pune pe fugă, a îndepărta, a înlătura, a expulza, a trimite departe, a surghiuni.
Apel, substantiv neutru Sinonime:
chemare, strigare, solicitare, îndemn, cerere, rugăminte, invitație (la ceva), revendicare, somație.
Arunca, verb Sinonime:
a azvârli, a îndepărta, a lepăda, a împrăştia, a lansa, a catapulta, a trimite, a proiecta; a se repezi, a se năpusti, a se precipita; a lapida.
Asmuţi, verb Sinonime:
a stârni, a aţâţa, a îndemna, a agita, a provoca, a întărâta.
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime:
alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat. Atins, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Autocefalie, substantiv feminin Sinonime:
(bisericesc) independenţă, neatârnare, autoconducere.
Azvârli, verb Sinonime:
a arunca, a lepăda, a înlătura, a îndepărta, a da deoparte, a se debarasa; a lansa, a proiecta, a catapulta.
Bădărănie, substantiv feminin
Sinonime:
grosolănie, impolitețe, indelicatețe, mahalagism, mârlănie, mitocănie, mocofănism, mojicie, necuviință, nepoliteţe, râtănie, țărănie, vulgaritate, (figurat) necioplire, (învechit) grosime, (popular) mocofănie, (regional) modorănie.
Bătători, verb Sinonime:
a bătuci, a presa, a îndesa.
Bătuci, verb
Sinonime:
a bate bine, a bătători, a face să se bătucească, a îndesa, a pilona, a presa, a se acoperi cu bătături, a se îngroșa, a tăpși, a transforma în bătătură; (despre fructe) a se înmuia, a se lovi, a se vătăma, a se zdrobi.
Inamovibil (inamovibilă), adjectiv
Sinonime:
imobil, imuabil, indefectibil, irevocabil, permanent.
Bold, substantiv neutru Sinonime:
ac; ţepuşă, ţeapă; împunsătură, înţepătură; (învechit) îndemn, imbold, impuls, stimul.
Bondoc (bondoacă), adjectiv Sinonime:
scurt şi îndesat, mic şi gros.
Branșa, verb Sinonime:
a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni. Branșă, substantiv feminin Sinonime:
meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.
Breaslă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
asociaţie, organizație; tagmă, rang, cin; meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; branșă.
Bucşi, verb (popular) Sinonime:
a îndesa, a ticsi, a înţesa; a burduşi, a îngrămădi.
Buluci, verb (reflexiv) Sinonime:
a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se împinge, a se aglomera, a se îndesa; a se strânge, a se aduna, a se concentra.
Burduşi, verb Sinonime:
a îndesa, a umple (până la refuz), a ticsi, a îngrămădi; a bate, a snopi (în bătaie), a stâlci (în bătaie), a buşi; (reflexiv) a se crăpa, a se scoroji, a se coşcovi.
Capabil (capabilă), adjectiv
Sinonime:
apt, destoinic, dotat, în stare, îndemânatic, înzestrat, priceput, talentat, valoros, (regional) de stavăr.
Capacitate, substantiv feminin Sinonime:
forţă, tărie, posibilitate, putere; valoare, calitate; cuprindere, mărime, volum, întindere; aptitudine, pricepere, îndemânare, talent.
Catalog, substantiv neutru
Sinonime:
afiș-catalog, album-catalog, bibliografie, caiet, caiet-catalog, catalog-album, catastif, codice, colecție, condică, director, discografie, filmografie, fişier, folder, ghid, index, inventar, listă, nomenclator, nomenclatură, registru, repertoriu, tabel, tablou.
Căpătâi, substantiv neutru Sinonime:
pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.
Căptuși, verb Sinonime:
a acoperi, a izola; a îndesa, a tixi; (familiar) a pune mâna, a prinde, a căpui, a înşfăca; (reflexiv) a se alege cu ceva, a se căpătui, a obţine, a dobândi; (figurat) a bate, a snopi, a stâlci.
Către, prepoziție
Sinonime:
(local) asupra, înspre, la, spre, (învechit) despre, între, supra; (temporal) înspre, spre, (regional) asupra, (învechit) despre, înde; contra, împotriva, pentru.
Câştig, substantiv neutru
Sinonime:
beneficiu, folos, avantaj, profit; salariu, leafă, indemnizaţie, venit, (prin Transilvania) mirişug, (învechit) ghelir, product, spor, (regional, figurat) mană, afacere, chilipir, pricopseală, (Transilvania şi Maramureș) haznă, (familiar) scofală.
Compact (compactă), adjectiv Sinonime:
dens, îndesat, plin.
Concedia, verb
Sinonime:
a debarca, a destitui, a deposeda, a detrona, a licenția, a revoca, a îndepărta, a da afară, a elibera din funcţie, a pune pe liber, a mulțumi, a scoate, (învechit) a slobozi, (grecism învechit) a exoflisi, (familiar) a mătrăşi; a disponibiliza.
Condei, substantiv neutru Sinonime:
creion, toc; (figurat) stil, talent, îndemânare la scris.
Confuz (confuză), adjectiv
Sinonime:
neclar, nedesluşit, tulbure, încurcat, vag, difuz, echivoc, haotic, imprecis, indefinit, încâlcit, nedefinit, neînţeles, nelămurit, neprecis, obscur, (figurat) întunecat, nebulos, neguros; (învechit) îngăimător, neauzit; (livresc) abscons.
Consiliu, substantiv neutru
Sinonime:
sfat, povață, îndemn, îndrumare; consfătuire, reuniune, adunare; (consiliu de miniştri) cabinet, executiv, guvern, (învechit) minister; primărie, (învechit) vornicie; învăţătură, povaţă, povăţuire, vorbă.
Constrânge, verb
Sinonime:
a sili, a obliga, a impune, a face, a forţa, (livresc) a soma, a violenta, (popular) a silnici, (învechit şi regional) a strânge, (prin Banat) a tipi, (învechit) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strâmtora, (figurat) a presa; a nevoi, a supune, a condamna, (popular) a osândi; a reduce.
Convinge, verb
Sinonime:
a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.
Creşte, verb
Sinonime:
a spori, a se dezvolta, a evolua; a educa, a îngriji un copil; a se umfla, a dospi; a se înălţa, (învechit şi popular) a odrăsli, a sălta, a (se) zburătăci, a trăi, a vegeta, a se regenera; (prin Transilvania) a scula; a cultiva, a înmulţi, a extinde, a (se) mări, (livresc) a (se) augmenta, a se îndesi, a majora, a (se) ridica, a se sui, a se urca, a se intensifica, a se înteţi, a se adânci; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi.
Cuprinde, verb
Sinonime:
a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.
Curăţa, verb
Sinonime:
a face curat, a deretica, a limpezi, a (se) purifica; (familiar) a omorî, a ucide, a distruge; a elimina, a îndepărta, a înlătura, a şterge, (învechit şi regional) a cura, (Transilvania) a tăgăşi, a dezinfecta; a asasina, a se debarasa, a deceda, a se descotorosi, a dispărea, a duce, a izbăvi, a mântui, a muri, a pieri, a (se) prăpădi, a răposa, a răscumpăra, a salva, a scăpa, a sfârşi, a (se) stinge, a sucomba, a suprima.
Curent (curentă), adjectiv Sinonime:
obişnuit, uzual; curgător, fluent, cursiv; în curs, actual, prezent, de faţă, la îndemână.
Decoltat (decoltată), adjectiv
Sinonime:
indecent, necuviincios, neserios, deşănţat, imoral, impudic, neruşinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, trivial, vulgar.
Demite, verb
Sinonime:
a concedia, a da afară, a destitui, a elibera, a îndepărta, a scoate, (învechit și familiar) a mazili, (variantă) a dimite.
Depărtat (depărtată), adjectiv
Sinonime:
îndepărtat, undeva, distanţat, la distanţă, în depărtare; desfăcut, răşchirat; spaţiat.
Deriva, verb
Sinonime:
a proveni, a decurge, a se trage, a rezulta, a veni, a devia, a se îndepărta.
Desăvârşi, verb
Sinonime:
a perfecţiona; a înfăptui, a săvârşi, a împlini, a îndeplini, a (se) realiza; a încheia, a sfârşi, a termina.
Desfăşura, verb
Sinonime:
a aşterne, a (se) desface, (popular) a (se) desfira, (regional) a (se) dezveli, a (se) întinde, (Moldova) a (se) dişterne, a (se) derula, a se întâmpla, a se petrece, a (se) purta, a merge, a decurge, a evolua, a disputa, a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta, a da, a susţine, (învechit) a sta.
Despăgubire, substantiv feminin
Sinonime:
recompensă, răsplată, gratificaţie, compensaţie, compensare, (la plural) daune, reparaţie, (învechit şi popular) mulţumire, (învechit) dezdăunare, indemnizaţie, (turcism învechit) adet.
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime:
delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.
Destitui, verb
Sinonime:
a scoate, a îndepărta, a da afară, a scoate din post, a demite, (învechit şi familiar) a mazili, (figurat) a debarca.
Destoinic (destoinică), adjectiv Sinonime:
vrednic, capabil, merituos, isteţ, îndemânatic, competent, de ispravă, abil.
Destoinicie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aptitudine, capacitate, competență, cunoaștere temeinică, demnitate, dexteritate, dibăcie, diligență, eminență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, înțelegere, moștenire, pătrundere, pregătire, pricepere, sârguință, seriozitate, știință, talent, ușurință, valoare, vrednicie, (învechit și popular) hărnicie, (învechit și regional) meșterie, (învechit) iscusire, (învechit) marafet, (învechit) merit, (învechit) nimereală, (învechit) nimerire, (învechit) perilipsis, (învechit) piotimie, (învechit) practică, (învechit) precepătură, (învechit) pricepătură, (învechit) priceput, (învechit) vârtoșie, (învechit) vârtute, (învechit) volnicie, (popular) meșteșug, (popular) meșteșugire, (regional) apucătură, (regional) pamet, (regional) pricepuție, (variantă) (învechit) dostoinicie.
Deştept (deșteaptă), adjectiv
Sinonime:
inteligent, ager, isteţ, iscusit, vioi, priceput, sprinten; şmecher, şiret, viclean; treaz, activ, sculat; spiritual, abil, dibaci, ingenios, îndemânatic, meşter, (popular) mehenghi, (învechit şi regional) pricopsit, (prin Transilvania) prinzaci, (învechit) meşteşugăreţ, practic, (figurat) breaz; chibzuit, cuminte, înţelept.
Deșteptăciune, substantiv feminin
Sinonime:
agerime, dibăcie, intelect, inteligență, iscusință, istețime, îndemânare, înzestrare, judecată, minte, pătrundere, pricepere, rațiune, spirit, (familiar) doxă, (figurat) cap, (figurat) creier, (învechit) înțelegere, (popular) duh, (regional) pamet.
Deşucheat (deşucheată), adjectiv
Sinonime:
nebun, smintit, ţicnit; dezmăţat, destrăbălat, deşănţat, aiurea, aiurit, bezmetic, corupt, decăzut, depravat, desfrânat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pervertit, pornografic, scabros, scârbos, stricat, trivial, vicios, vulgar, zănatic, zăpăcit, zurliu, alienat, dement, descreierat, înnebunit.
Devia, verb
Sinonime:
a abate, a îndepărta, a merge alături, a muta, a schimba.
Dexteritate, substantiv feminin Sinonime:
uşurinţă, dibăcie, abilitate, îndemânare.
Dezgheţat (dezgheţată), adjectiv
Sinonime:
vioi, priceput, isteţ, deştept, activ, dinamic, ager, descurcăreţ, dibaci, inteligent, iscusit, iute, îndemânatic, întreprinzător, sprinten.
Dezlipi, verb
Sinonime:
a detaşa, a despărţi, a (se) desface, a (se) desprinde, a (se) depărta, a (se) îndepărta.
Dibaci (dibace), adjectiv Sinonime:
îndemânatic, abil, priceput, iscusit, agil, rafinat, descurcăreţ, ingenios, isteţ.
Dibăcie, substantiv feminin
Sinonime:
îndemânare, inteligenţă, iscusinţă, pricepere, măiestrie; şiretenie, viclenie, rafinament.
Dicta, verb
Sinonime:
a constrânge, a impune, a îndemna, a ordona, a prescrie, a pronunța rar și deslușit pentru a fi reprodus, a sufla, (figurat) a inspira, (figurat) a îndemna la o acțiune, (figurat) a sugera, (învechit) a dictălui, (învechit) a dictui.
Difuz (difuză), adjectiv
Sinonime:
împrăştiat, răspândit, risipit, confuz, imprecis, indefinit, neclar, nedefinit, nedesluşit, nelămurit, neprecis, vag, (figurat) surd, echivoc, haotic, încâlcit, încurcat, neînţeles, obscur, tulbure, (figurat) întunecat, nebulos, neguros, palid, potolit, slab, stins.
Distanţa, verb
Sinonime:
a rări, a lăsa distanţă, a îndepărta, a detaşa, a spaţia, a depăși, a devansa, a mări. Distanţă, substantiv feminin
Sinonime:
ecart, depărtare, spaţiu, interval, (Transilvania) scopot, (popular) cale, (învechit) loc, bucată, (regional) postată, lungime; (la figurat, rar) deosebire, diferență.
Divagație, substantiv feminin
Sinonime:
comentar, digresiune, divagare, elucubrare, elucubrație, excurs, îndepărtare, radotaj, (figurat) ocol, (figurat) paranteză, (variantă) divagațiune.
Doldora, adverb Sinonime:
plin de tot, burduf. Doldora, adjectiv invariabil
Sinonime:
arhiplin, încărcat, îndesat, înţesat, plin, ticsit, umflat, umplut.
Dudui, verb
Sinonime:
a bubui, a cutremura, a zgudui, a clătina, a vui, (rar) a vâjâi, a alunga, a depărta, a goni, a izgoni, a îmboldi, a îndemna, a îndepărta.
Efectua, verb
Sinonime:
a realiza, a înfăptui, a săvârşi, a lucra, a întreprinde, a desfăşura, a făuri, a opera, a(-şi) executa, a(-şi) face, a(-şi) îndeplini, a presta, a-şi satisface.
Elementar (elementară), adjectiv
Sinonime:
de bază, fundamental, esenţial, de prim ordin, principal, simplu, uşor, puţin complicat, la îndemâna oricui, primar, rudimentar, natural.
Elibera, verb
Sinonime:
a dezrobi, a izbăvi, a descătuşa, a scăpa, a emancipa; a fi lăsat la vatră, a (se) slobozi, a (se) volnici; a desărcina, a scoate, a destitui, a exclude, a îndepărta, a da afară (dintr-o funcţie); a da, a preda, a înmâna, a emite, a livra, a distribui, a libera, a salva, (popular) a mântui, (învechit) a apuca, a ierta, a ieşi, a desprinde, a desface, a debloca, a evacua.
Eliberat (eliberată), adjectiv Sinonime:
independent, emancipat, dezrobit, descătuşat, liber; scăpat, salvat, izbăvit.
Elimina, verb
Sinonime:
a îndepărta, a înlătura, a exclude, a da afară, a elida, a scoate, a da la o parte, a evacua, a expulza, a distanța; a suprima, a şterge, a anula, a curăţa.
Eliziune, substantiv feminin Sinonime:
suprimare, înlăturare, eliminare, lăsare afară, îndepărtare.
Emancipare, substantiv feminin
Sinonime:
dezrobire, eliberare, emancipat, emancipație, independență, liberare, manumisiune, (figurat) descătușare, (figurat) evadare, (figurat) ieșire de sub dominație, (învechit si popular) mântuire, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) desrobire, (învechit) slobozie, (învechit) volnicire, (popular) slobozire.
Evacua, verb Sinonime:
a goli, a elimina, a scoate, a îndepărta, a înlătura, a da afară, a exclude, a elibera.
Evita, verb
Sinonime:
a ocoli, a se eschiva, a eluda, a se feri, a neglija; a împiedica, a îndepărta, a înlătura, a opri; a conturna, a înconjura; a fugi, a preîntâmpina, a preveni, (rar) a se apăra.
Exclude, verb Sinonime:
a înlătura, a elimina, a îndepărta, a da afară, a scoate, a da la o parte.
Exclus (exclusă), adjectiv Sinonime:
înlăturat, eliminat, îndepărtat, scos, dat afară; (adverb) imposibil, nicidecum.
Executa, verb
Sinonime:
a face, a făuri, a întocmi, a alcătui, a confecţiona, a realiza; a se supune, a da ascultare, (popular şi familiar) a meşteri, a meşterui, a efectua, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a săvârşi, (învechit şi popular) a plini, a săvârși, a desfășura, a cânta, a aplica, (învechit) a zapcii.
Exercita, verb Sinonime:
a practica, a îndeplini, a profesa.
Exerciţiu, substantiv neutru
Sinonime:
deprindere, temă, practică, exercitare, îndeplinire, acțiune, activitate, instrucție, mișcare, antrenament, manevră, compoziție.
Exila, verb Sinonime:
a se surghiuni, a se îndepărta (din ţară), a emigra, a se înstrăina, a pribegi; a se izola, a se retrage.
Exilat (exilată), adjectiv
Sinonime:
expatriat, surghiunit, plecat, îndepărtat, pribeag, înstrăinat, emigrant; retras, izolat, singuratic, alungat, gonit, izgonit, proscris, (livresc) relegat, (învechit) surghiun; (învechit) conesilat, (învechit) conexilat.
Expedia, verb
Sinonime:
a trimite, a transmite; (familiar) a îndepărta, a se descotorosi, a se degaja, a se elibera, a scăpa, (regional) a mâna, (învechit) a porni, (grecism învechit) a proftaxi, a adresa, a scrie, a înainta.
Ezitant (ezitantă), adjectiv
Sinonime:
şovăitor, nehotărât, nesigur, îndoit, fluctuant, indecis, nedecis, şovăielnic, (rar) şovăind, şovăit, (regional) codelnic, (prin Muntenia) pregetos, (învechit) înclinător, îndoielnic, pregetător, târzielnic, (figurat) oscilant.
Face, verb
Sinonime:
a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.
Facil (facilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, comprehensibil, inteligibil, lizibil, maleabil, uşor, simplu, la îndemână, lesnicios, superficial, ușuratic; (cu rol de adverb) lesne.
Favorabil (favorabilă), adjectiv
Sinonime:
prielnic, priincios, avantajos; binevoitor, sprijinitor, propice, (livresc) fast, priitor, (învechit) îndemânatic, bine venit, binefăcător, (figurat) surâzător, nimerit, potrivit, frumos.
Făcut (făcută), adjectiv
Sinonime:
fabricat, realizat, înfăptuit, îndeplinit, săvârşit, lucrat, confecţionat, prelucrat; (figurat) beat, afumat, cherchelit, pilit, ameţit, băut, contrafăcut, falsificat, îmbătat, turmentat, afectat, artificial, bombastic, căutat, convenţional, declamator, emfatic, fals, grandilocvent, manierat, nefiresc, nenatural, pompos, pretenţios, retoric, (figurat) preţios, sunător, umflat.
Făptui, verb Sinonime:
a face, a îndeplini, a săvârşi, a realiza, a comite, a lucra, a înfăptui, a acţiona.
Filozofie, substantiv feminin
Sinonime:
agnosticism, antropocentrism, antropomorfism, antropopatism, asociaționism, ataraxie, atomism, averroism, bergsonism, cartezianism, cazualism, conceptualism, confucianism, constructivism, convenționalism, creaționism, daoism, deism, determinism, dialectică, doctrină, dualism, emanatism, emanaționism, empiriocriticism, empiriomonism, energetism, epicurism, epifenomenalism, epistemologie, estetică, etică, existențialism, fatalism, fenomenalism, fenomenism, fenomenologie, ficționalism, fideism, filozofem, finalism, fizicalism, formalism, gândire (profundă), gândirism, gimnozofie, gnoseologie, gnosticism, hegelianism, hilozoism, holism, idealism, ideologie, iluminism, indeterminism, infinitism, instrumentalism, intelectualism, intuiționism, iraționalism, înţelepciune, kantianism, kantism, luminism, machism, marxism-leninism, materialism, mecanicism, metafizică, moderație, monadism, monism, morală, nativism, naturalism, neoconfucianism, neohegelianism, neokantianism, neoplatonism, neopozitivism, neoraționalism, neorealism, neotomism, ocazionalism, operaționalism, panpsihism, panteism, peripatetism, personalism, pironism, pitagorism, platonism, pozitivism, pragmatism, predeterminism, priticism, raționalism, relativism, scientism, scolastică, semanticism, senzualism, sistem, solipsism, speculație, spinozism, spiritualism, stoicism, structuralism, subiectivism, știință, teism, teleologie, teologie, teorie, teozofie, teză, tomism, utilitarism, vitalism, voluntarism.
Flotant (flotantă), adjectiv
Sinonime:
flotabil, care pluteşte, plutitor; echivoc, ezitant, fluctuant, indecis, instabil, mobil, nepermanent, nestabil, pasager, temporar, trecător.
Fluctuaţie, substantiv feminin
Sinonime:
amplitudine, codeală, codire, ezitare, fluenţă, inconsecvenţă, instabilitate, îndoială, mobilitate, modificare, mutare, nehotărâre, nestatornicie, oscilare, oscilaţie, pregetare, schimbare, şovăială, şovăire, variabilitate, variaţie, (livresc) indecizie, (popular) preget.
Funcţiona, verb
Sinonime:
a activa, a acţiona, a îndeplini o funcţie, a lucra, a merge, a umbla, (rar) a fiinţa.
Gafă, substantiv feminin
Sinonime:
greşeală, impoliteţe, indelicateţe, nesocotinţă, poznă, prostie, stângăcie. Gafa, verb
Sinonime:
a comite o gafă, a greși.
În genere, substantiv neutru invariabil Sinonime:
în general; de obicei, îndeobște, în mod obişnuit, în mod curent.
Ghes, substantiv neutru Sinonime:
ghiont, cot; imbold, îndemn, stimul.
