Complicare, substantiv
Sinonime:
încâlcire, încurcare.
Fâstâcire, substantiv
Sinonime:
intimidare, încurcare, zăpăcire.
Greșire, substantiv
Sinonime:
confundare, încurcare, înșelare, păcătuire.
Zăbovire, substantiv
Sinonime:
întârziere, oprire, poposire, zăbavă, (familiar) încurcare, (învechit) pesteală, (învechit) pestire, (popular) pregetare, (regional) pregetătură.
Împleticeală, substantiv
Sinonime:
amestecare, împleticire, încurcare, înlănțuire, (învechit) împleteceală.
Împleticitură, substantiv
Sinonime:
amestecare, împleticire, încurcare, înlănțuire, (învechit) împletecetură.
Împleticire, substantiv
Sinonime:
amestecare, împleticeală, împleticitură, încurcare, înlănțuire, (învechit) împletecire.
Zăpăcire, substantiv
Sinonime:
buimăceală, buimăcire, deranjare, descumpănire, dezorientare, fâstâceală, fâstâcire, încurcare, năuceală, năucie, năucire, perplexitate, răscolire, răvășire, tulburare, uluială, uluire, zăpăceală, (figurat) amețeală, (învechit) extravaganță, (învechit) intimidare, (învechit) uimeală, (regional) sturluibare, (regional) teșmenire.
Dezregulare, substantiv (învechit)
Sinonime:
dereglare, încurcare.
