Încredinţat (încredințată), adjectiv Sinonime:
convins, asigurat; predat, depus.
Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime:
răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.
Crede, verb Sinonime:
a fi încredinţat, a fi convins, a avea convingerea, a fi de părere, a considera, a opina; a avea încredere, a se încrede.
Nădăjdui, verb Sinonime:
a spera, a avea nădejde, a avea speranţă, a crede, a fi încredinţat.
Sigur (sigură), adjectiv Sinonime:
cert, neîndoielnic, precis, garantat; convins, încredinţat; neşovăielnic, hotărât, ferm; la adăpost, ferit, apărat, în siguranţă; eficace, eficient, pozitiv.
Încredințare, substantiv
Sinonime:
act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.
Bizuire, substantiv
Sinonime:
bazare, bizuit, credere, încredere, încredințare, încredințat, încrezut.
