Încredinţa, verb
Sinonime: a da, a preda, a depune, a împărtăşi; a asigura, a confirma, a garanta.  Încredinţat (încredințată), adjectiv
Sinonime: convins, asigurat; predat, depus.  

---

Asigura, verb
Sinonime: a (se) convinge, a (se) încredința, a acoperi, a amara, a arima, a cala, a consolida, a contracta o asigurare, a fixa, a fortifica, a garanta, a proteja, a-și lua toate măsurile de precauție, (învechit) a (se) asiguripsi, (învechit) a (se) pliroforisi, (învechit) a (se) siguripsi, (învechit) a adeveri, (învechit) a încrede, (învechit) a sigura.  Confirma, verb
Sinonime: a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.  Convinge, verb
Sinonime: a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.  Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime: răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.  Crede, verb
Sinonime: a fi încredinţat, a fi convins, a avea convingerea, a fi de părere, a considera, a opina; a avea încredere, a se încrede.  Destăinui, verb
Sinonime: a dezvălui, a descoperi, a revela, a face cunoscut, a divulga, a (se) mărturisi, a trăda, a declara, a împărtăşi, a încredinţa, a (se) spovedi, a spune, (livresc) a (se) confia, (învechit şi popular) a (se) dezveli, (regional) a deveghea, (învechit) a propovădui, a deconspira, a se confesa.  Dezveli, verb
Sinonime: a (se) descoperi, a (se) dezvălui, (Banat) a (se) descutropi, (Oltenia şi Banat) a (se) destruca, a inaugura; a apărea, a arăta, a se confesa, a declara, a desface, a desfăşura, a destăinui, a divulga, a se ivi, a împărtăşi, a încredinţa, a înfăţişa, a mărturisi, a revela, a se spovedi, a spune, a trăda.  Încrede, verb (reflexiv)
Sinonime: a crede în, a conta, a fi convins de, a se bizui, a se încredinţa; a se fuduli, a se făli.  Nădăjdui, verb
Sinonime: a spera, a avea nădejde, a avea speranţă, a crede, a fi încredinţat.  Persuasiune, substantiv feminin
Sinonime: convingere, încredinţare.  Preda, verb
Sinonime: a da, a înmâna, a încredinţa, a remite, a transmite; (reflexiv) a capitula, a se supune; a expune, a înfăţişa, a comunica.  Remite, verb
Sinonime: a preda, a înmâna, a da, a încredinţa.  Sigur (sigură), adjectiv
Sinonime: cert, neîndoielnic, precis, garantat; convins, încredinţat; neşovăielnic, hotărât, ferm; la adăpost, ferit, apărat, în siguranţă; eficace, eficient, pozitiv.  Siguranţă, substantiv feminin
Sinonime: apărare, adăpost, securitate; certitudine, încredinţare, convingere; fermitate, precizie.  Asigurare, substantiv
Sinonime: (economie) (învechit) siguripsire; (economie) (învechit şi regional) siguranţă; garantare; încredinţare; garanţie; angajament; apărare.  Certificare, substantiv
Sinonime: adeverință (în scris), adeverire, arătare, atestare, certificat, certificație, confirmare, demonstrare, demonstrație, dovedire, încredințare, întărire, probare, probă, scrisoare de adeverință, (livresc) coroborare.  Confia, verb
Sinonime: a confesa, a da, a declara, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a împărtăşi, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a lăsa, a mărturisi, a preda, a remite, a revela, a spovedi, a spune, a transmite.  Constatare, substantiv
Sinonime: stabilire, încredințare, părere.  Convingere, substantiv
Sinonime: (livresc) persuasiune; certitudine, credinţă, încredinţare, sentiment, siguranţă, (livresc) convicţiune; concepţie.  Destăinuire, substantiv
Sinonime: dezvăluire, divulgare, împărtăşire, încredinţare, mărturisire, revelare, spovedire, deconspirare, confesiune, confidenţă, spovedanie, (rar, la plural) sincerităţi; declaraţie.  Deveghea, verb
Sinonime: a declara, a destăinui, a dezvălui, a divulga, a împărtăşi, a încredinţa, a mărturisi, a revela, a spovedi, a spune.  Siguripsi, verb
Sinonime: a asigura, a convinge, a garanta, a încredinţa.  Paradosi, verb
Sinonime: a da, a închina, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a învăța, a pleca, a preda, a remite, a supune, a transmite.  Pridădi, verb
Sinonime: a consacra, a da, a dărui, a dedica, a destina, a devota, a hărăzi, a închina, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a preda, a remite, a transmite.  Pristavlisi, verb
Sinonime: (despre documente) a da, a înainta, a încredinţa, a înmâna, a întinde, a preda, a prezenta, a remite, a transmite; (despre persoane) a numi în funcția de pristav.  Pliroforisi, verb (învechit)
Sinonime: a asigura, a cerceta, a clarifica, a convinge, a descurca, a desluşi, a documenta, a elucida, a explica, a informa, a încredinţa, a lămuri, a limpezi, a preciza, a studia.  Revelare, substantiv
Sinonime: arătare, descoperire, destăinuire, dezvăluire, divulgare, împărtășire, încredințare, mărturisire, revelație, spovedire.  Comisiona, verb
Sinonime: a împuternici, a încredința, a însărcina, a mandata, a prepune; (activitate pe bază de comision) a obține, a procura.  Transmitere, substantiv
Sinonime: comunicare, depunere, difuzare, emitere, împărtășire, înaintare, încredințare, înmânare, predare, prezentare, propagare, răspândire, remitere, transfer, transmisiune, trecere, trimitere, (învechit) paradosire, (învechit) paradosit, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimat, (învechit) teslimatisire, (turcism învechit) teslim.  Concrede, verb (învechit)
Sinonime: a încredința, a însărcina.  Teslimatisire, substantiv (învechit)
Sinonime: furnizare, încredințare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere.  Înmânare, substantiv
Sinonime: depunere, înaintare, încredințare, predare, prezentare, remitere, transmitere; (învechit) paradosire, paradosit, teslim, teslimarisire, teslimat, teslimatisire.  Teslimarisire, substantiv (învechit)
Sinonime: furnizare, încredințare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere.  Teslimarisi, verb (învechit)
Sinonime: a achiziționa, a da, a furniza, a încredința, a înmâna, a întinde, a livra, a preda, a procura, a remite, a transmite.  Teslim, substantiv (învechit)
Sinonime: furnizare, încredințare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere.  Teslimat, substantiv (învechit)
Sinonime: furnizare, încredințare, înmânare, livrare, predare, procurare, remitere, transmitere.  Mărturisire, substantiv
Sinonime: afirmare, afirmație, aserțiune, confesiune, confidență, cuvânt, declarație, depoziție, destăinuire, dezvăluire, divulgare, indiciu, împărtășire, încredințare, mărturie, probă, propoziție, recunoaștere, relatare, revelare, spovedanie, spovedire, spusă, susținere, vorbă, zisă, (astăzi rar) parolă, (figurat) gură, (învechit și popular) spovadă, (învechit și regional) spovedeală, (învechit) mărturisanie, (învechit) mărturiseală, (învechit) mărturisit, (învechit) mărturisitură, (învechit) tacrir, (învechit) voroavă, (la plural; rar) sincerități.