Încăleca, verb Sinonime:
a se suprapune, a veni peste; (familiar) a supune, a subjuga, a domina.
Încălecare, substantiv
Sinonime:
așezare călare, încălecat, (figurat) dominație, (figurat) stăpânire, (învechit și popular) călărit, (învechit) încălărare, (învechit) încălecătură, (popular și familiar) suprapunere, (popular și familiar) supunere.
Călare, adverb și adjectiv
Sinonime:
(adverb) încălecat, (Moldova, Transilvania şi Banat) călăreşte; (adjectiv) încălecat, ecvestru. Călare, substantiv
Sinonime:
cavalerist, călăreţ; soldat de cavalerie.
Călăreşte, adverb
Sinonime:
călare, încălecat.
Proîncălica, verb
Sinonime:
(regional) a încăleca din nou.
Superpozabil, adjectiv
Sinonime:
adecvat, aplicabil, încălecabil.
Voltija, verb
Sinonime:
a executa o voltijă, a încăleca din fugă, a trece rapid de la un lucru la altul, a zbura de colo-colo. Voltijă, substantiv
Sinonime:
acrobație, cabriolă, încălecare din fugă, salt, săritură.
Suprapunere, substantiv
Sinonime:
acumulare, acumulație, asamblaj, etajare, îmbucare, încălecare, stocare, stratificare, stratificație, superpoziţie.
Înălțare, substantiv
Sinonime:
ascensiune, avansare, clădire, construcție, construire, creștere, durare, înaintare (în rang), înălțat, mărire, promovare, ridicare, suire, suit, urcare, urcat, zidire, (figurat) dezvoltare, (figurat) lăudare, (figurat) progres, (figurat) slăvire, (figurat; învechit) aroganță, (învechit) încălecare, (învechit) înscăunare, (învechit) nălțare, (învechit) provivasire, (învechit) urcare pe tron, (învechit) văznesenie, (învechit; ca titulatură) Alteță, (livresc) edificare, (popular) Ispas; (Înălțarea Sfintei Cruci) Ziua Crucii, (popular) cârstov.
