In aeternum, locuțiune adverbială
Sinonime:
pentru eternitate, pentru totdeauna.
În darn, locuțiune
Sinonime:
degeaba, inutil, în zadar, zadarnic.
In extenso, locuțiune adverbială
Sinonime:
complet, completamente, integral, în detaliu, în întregime, pe larg, totalmente.
În genere, substantiv neutru invariabil Sinonime:
în general; de obicei, îndeobște, în mod obişnuit, în mod curent.
În întregime, locuțiune adverbială
Sinonime:
complet, completamente, cu totul, de tot, deplin, diametral, fără rezervă, in extenso, numai, plenar, radical, totalmente, de jos până sus, de la a la z, de la început până la sfârșit, de sus până jos, din cap până-n picioare, din fir în păr, din fir până în ață, din scoarță în scoarță, pe de-a-ntregul, sută la sută, (cu) trup și suflet, (învechit și regional) prisne, (învechit) de istov, (până) la piele.
In memoriam, locuțiune adverbială
Sinonime:
în amintirea, în memoria.
In spe, locuțiune adverbială sau adjectivală (latinism)
Sinonime:
în speranța, în viitor, prospectiv.
În surdină, locuţiune
Sinonime:
cu glas scăzut, cu sunete ușoare, cu surdina pusă, fără zgomot, în taină, înăbușit, încet.
În suspens, locuţiune
Sinonime:
în suspensie.
In-sălbatic, substantiv
Sinonime:
(botanică) linariţă.
Ină, substantiv (grecism învechit)
Sinonime:
fibră.
Inabil, adjectiv
Sinonime:
incapabil, inexperimentat, inexpert, neabil, neajutorat, neexperimentat, neîndemânatic, nepriceput, stângaci.
Inabilitate, substantiv
Sinonime:
incapacitate, lipsă de abilitate, neîndemânare, stângăcie.
Inabordabil (inabordabilă), adjectiv
Sinonime:
exagerat, excesiv, exorbitant, impenetrabil, impracticabil, inaccesibil, mare, ridicat, scump, (figurat) insondabil.
Înăbuşeală, substantiv feminin Sinonime:
zăduf, arşiţă, dogoare.
Înăbuşi, verb Sinonime:
a sufoca, a asfixia, a apăsa; (figurat) a reprima, a înfrânge, a suprima.
Înăbuşire, substantiv
Sinonime:
asfixie, asfixiere, înăbușit, înecare, reprimare, stingere, sufocare, sufocație, (figurat) sugrumare, (învechit) supresiune, (rar) înecăciune.
Înăbuşit (înăbușită), adjectiv Sinonime:
(figurat) reprimat, înfrânt; stins, reţinut, slab, scăzut.
Înăbuşitor, adjectiv
Sinonime:
asfixiant, greu, irespirabil, încărcat, înecăcios, sufocant, sugrumător, viciat, (învechit și popular) nădușitor, (învechit) înnăbușitor, (popular) năbușitor, (popular) zăpușit, (rar) înecător.
Inacceptabil, adjectiv
Sinonime:
inadmisibil, intolerabil, neacceptabil, neadmisibil, recuzabil, refuzabil.
Inacceptabilitate, substantiv
Sinonime:
inadmisibilitate, neacceptabilitate, neadmisibilitate.
Inacceptare, substantiv
Sinonime:
denegație, neacceptare, opoziție, recuzație, refuz, rejecție, respingere, veto.
Inaccesibil (inaccesibilă), adjectiv
Sinonime:
ferit, greu de ajuns, inabordabil, inacostabil, izolat, neabordabil, neaccesibil, neatins, savant, sălbatic, scump, (învechit și regional) tare.
Inaccesibilitate, substantiv
Sinonime:
impenetrabilitate, neaccesibilitate.
Inacciu, adjectiv
Sinonime:
încăpăţânat, îndărătnic, recalcitrant, refractar.
Inacomodabil, adjectiv
Sinonime:
inadaptabil, neadaptabil.
Inacordabil, adjectiv
Sinonime:
inadmisibil, neadmisibil, neatribuibil, neacordabil.
Inacostabil, adjectiv
Sinonime:
inabordabil, inaccesibil, neabordabil.
Înăcreală, substantiv (popular)
Sinonime:
acreală, acrime, (învechit și regional) sărbezeală, (învechit) năcreală, (învechit) serbezitură, (popular) mâncare acră (înăcrită), (rar) sărbezime, (regional) dospire.
Înăcrime, substantiv (învechit)
Sinonime:
acrime, înăcrire.
Înăcrire, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, descompunere, fermentare, împuțire, înăcrit, oțetire, stricare, (învechit) înăcrime, (învechit) năcrire.
Înăcrit (înăcrită), adjectiv Sinonime:
posac, ursuz, întunecat, acru.
Inacţiune, substantiv
Sinonime:
inactivitate, inerţie, nonacțiune, pasivitate.
Inactiv, adjectiv
Sinonime:
imobil, inert, leneș, neactiv, neocupat, pasiv, stagnant, static, trândav, (figurat) letargic, (figurat) mocnit, (figurat) somnolent, (învechit) lenevos, (învechit) lenivos, (regional) năsilnic.
Inactiva, verb
Sinonime:
a anihila, a decontamina, a deveni inactiv, a dezactiva, a face să devină inactiv, a face să nu reacționeze, a inactiviza, a neutraliza, a suprima (un agent biologic).
Inactivare, substantiv
Sinonime:
anihilare, dezactivare, inactivizare, neutralizare.
Inactivat, adjectiv
Sinonime:
dezactivat.
Inactivism, substantiv
Sinonime:
nonactivism.
Inactivitate, substantiv feminin
Sinonime:
abulie, apatie, fixitate, imobilitate, inacțiune, indolenţă, inerție, lenevie, letargie, lipsă de activitate, marasm, neactivitate, neacțiune, nelucrare, pasivitate, stagnație, ședere, șomaj, torpoare, trândăvie, (popular) nemișcare, (rar) pasivism, (regional) zăcășeală.
Inactiviza, verb
Sinonime:
a inactiva.
Inactivizare, substantiv
Sinonime:
inactivare.
Inactual (inactuală), adjectiv Sinonime:
vechi, perimat, depăşit, învechit.
Inactualitate, substantiv
Sinonime:
anacronism.
Inacuzabil, adjectiv
Sinonime:
ireprehensibil, justificabil, neculpabil, nevinovat.
Inadaptabil (inadaptabilă), adjectiv
Sinonime:
conservator, inacomodabil, inflexibil, neadaptabil, refractar.
Inadaptabilitate, substantiv
Sinonime:
neadaptabilitate.
Inadaptare, substantiv
Sinonime:
asocialitate, dezadaptare, dificultate de adaptare, inadecvare, neadaptare.
Inadaptat, adjectiv
Sinonime:
dezadaptat, dificil, insociabil, instabil, neadaptat.
Inadecvare, substantiv
Sinonime:
inadaptare, lipsă de adecvare, neconcordanță, nepotrivire.
Inadecvat (inadecvată), adjectiv
Sinonime:
deficient, dezadaptat, impropriu, inadaptat, inapt, inoportun, neadecvat, necorespunzător, nepotrivit, (variantă) inadecuat.
Abandona, verb Sinonime:
a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Abdica, verb
Sinonime:
a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.
Abdomen, substantiv neutru
Sinonime:
burtă, gaster, pântece, ventru, (familiar) burduhan, (învechit și popular) mațe, (popular) inimă, (prin Moldova) buft, (regional) bandor, (regional) bârdan, (regional) burduh, (regional) dobă, (regional) foale, (regional) rânză, (regional) slabină, (regional) slăbie, (regional) vintre.
Aberant (aberantă), adjectiv
Sinonime:
absurd, alogic, anomal, anormal, atipic, denaturat, derezonabil, elucubrant, eronat, extravagant, fals, greșit, grotesc, ilogic, inept, irațional, nebunesc, nefiresc, paradoxal, stupid.
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime:
eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime:
agil, capabil, competent, descurcăreț, destoinic, deștept, dibaci, dotat, emerit, fin, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) lest, (învechit) meșteșugareț, (învechit) practic, (popular) mehenghi, (prin Transilvania) prinzaci.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Abjecţie, substantiv feminin Sinonime:
ticăloşie, josnicie, mârşăvie, nemernicie, infamie, degradare morală, lașitate.
Abnegaţie, substantiv feminin Sinonime:
devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime:
abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.
Abordabil (abordabilă), adjectiv Sinonime:
accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.
Aborigen (aborigenă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.
Abracadabrant (abracadabrantă), adjectiv Sinonime:
aiuritor, baroc, delirant, demențial, incredibil, ciudat, bizar, straniu, neobişnuit, extraordinar, uluitor, stupefiant.
Abrupt (abruptă), adjectiv Sinonime:
accidentat, brusc, brutal, direct, dur, inegal, râpos, povârnit, înclinat.
Abrutizare, substantiv feminin Sinonime:
animalizare, alterare, îndobitocire, degradare, decădere (morală).
Absenta, verb Sinonime:
a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli.
Absenţă, substantiv feminin Sinonime:
lipsă, inexistenţă, carență, dispariție, omisiune; neatenţie, distracţie.
Absolut (absolută), adjectiv Sinonime:
autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.
Absorbi, verb Sinonime:
a acapara, a anexa, a aspira, a asimila, a suge, a încorpora, a îngloba, a înghiţi, a inhala, a îngurgita, a lua, a digera; (figurat) a preocupa, a captiva, a capta, a atrage.
Absurditate, substantiv feminin Sinonime:
prostie, contradicție, extravaganță, incoerență, non-sens, lipsă de logică, inepţie, aberaţie, elucubraţie, bazaconie, stupiditate.
Abţine, verb Sinonime:
a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.
Abundenţă, substantiv feminin Sinonime:
acumulare, multitudine, belşug, bogăţie, îndestulare, surplus, îmbelşugare, opulență, cantitate, prosperitate.
Aburi, verb
Sinonime:
a se umezi, a se înceţoşa; a învălui cu vorbele, a minți, a păcăli.
Abuz, substantiv neutru Sinonime:
exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.
Abuziv (abuzivă), adjectiv
Sinonime:
arbitrar, despotic, exagerat, excesiv, ilegal, ilegitim, imoderat, impropriu, incorect, inic, injust, nefondat, nejustificat, samavolnic, samavolnicesc, silnic, (învechit) volnic. Abuziv, adverb
Sinonime:
arbitrar, samavolnicește.
Accent, substantiv neutru
Sinonime:
ton, intonaţie, reliefare, punctuație, pronunție, întărire, (învechit) lovitor.
Accentua, verb Sinonime:
a mări, a exagera, a puncta, a sublinia, a întări, a apăsa, a reliefa, a scoate în evidență, a (se) intensifica, a (se) întări.
Accepta, verb Sinonime:
a primi, a admite, a aproba, a fi de acord, a încuviinţa, a consimţi, a tolera, a suporta.
Accepţie, substantiv feminin Sinonime:
înţeles, sens, semnificaţie, valoare.
Accesibil (accesibilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, practicabil, convenabil, elementar, simplu, ușor, inteligibil, la îndemână.
Accesoriu (accesorie), adjectiv Sinonime:
secundar, neesenţial, minor, adițional, neglijabil, inutil.
Accesoriu, substantiv neutru Sinonime:
podoabă, garnitură, unealtă, instrument, ustensilă.
Accidental (accidentală), adjectiv Sinonime:
întâmplător, neprevăzut, neesenţial, inopinat, involuntar, ocazional, rar.
Acerb (acerbă), adjectiv
Sinonime:
acrimonios, agresiv, aspru, caustic, dur, incisiv, îndârjit, înverşunat, mordant, necruţător, neîndurat, vexant, virulent.
Aclimatiza, verb Sinonime:
a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.
Acompania, verb Sinonime:
a întovărăşi, a însoţi, a conduce, a escorta, a flanca, a urma, a ghida.
Acoperi, verb Sinonime:
a înveli, a îmbrăca, a pava; (figurat) a ascunde, a tăinui, a proteja.
Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Acorda, verb Sinonime:
a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.
Acri, verb Sinonime:
a (se) oţeți, a (se) acidula, a (se) înăcri, a (se) altera, a (se) strica, a (se) borşi, a (se) amărî.
Activ (activă), adjectiv Sinonime:
harnic, dinamic, energic, vrednic, muncitor, eficace, influent, productiv, laborios.
Activitate, substantiv feminin
Sinonime:
acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.
Activiza, verb Sinonime:
a da impuls, a impulsiona, a pune în mişcare, a dinamiza.
Actor, substantiv masculin
Sinonime:
arlechin, artist, bufon, cabotin, clovn, comic, compars, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar; (compuse) actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator.
Actual (actuală), adjectiv Sinonime:
de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.
Actualmente, adverb
Sinonime:
acum, în acest timp, în momentul de față, în prezent, momentan, sub ochii noștri, (de) azi.
Acţiona, verb Sinonime:
a lucra, a activa, a munci, a întreprinde, manipula.
Acţiune, substantiv feminin Sinonime:
act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.
Acum, adverb Sinonime:
îndată, imediat, numaidecât; în acest moment.
Acumula, verb Sinonime:
a aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina, a capitaliza, a colecționa, a stoca, a economisi, a tezauriza.
Acuza, verb Sinonime:
a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa. Acuză, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzație, învinovățire, învinuire.
Adăuga, verb Sinonime:
a crește, a adiționa, a pune în plus, a completa, a suplimenta, a spori, a alătura, a îmbogăți, a alungi.
Ademeni, verb Sinonime:
a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a îmbia, a corupe, a amăgi, a înşela, a tenta.
Adevărat (adevărată), adjectiv Sinonime:
real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Adiacent (adiacentă), adjectiv Sinonime:
alăturat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, apropiat.
Ad-interim, adjectiv Sinonime:
interimar, locţiitor, provizoriu, supleant, tranzitoriu.
Adânci, verb Sinonime:
(figurat) a (se) accentua, a (se) înteţi, a (se) intensifica, a (se) scufunda.
Administrator, substantiv masculin Sinonime:
econom, intendent, manager, șef, patron, gestionar, gerant; (învechit) epistat, logofăt, vechil, vătaf.
Admirabil (admirabilă), adjectiv Sinonime:
minunat, fermecător, încântător, splendid, strălucit, excepţional; deosebit, remarcabil, adorabil, sublim, mirific.
Admite, verb Sinonime:
a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.
Adnota, verb Sinonime:
a consemna, a marca, a însemna, a nota, a înregistra, a comenta.
Adopta, verb Sinonime:
a înfia, a asimila, a îmbrățișa, a accepta, a-şi însuşi, a primi, a urma, a vota.
Adoptiv (adoptivă), adjectiv
Sinonime:
înfiat, spiritual, sufletesc, vitreg.
Aduna, verb Sinonime:
a strânge, a pune la un loc, a colecta, a îngrămădi, a culege, a concentra, a însuma, a reuni, a condensa.
Adus (adusă), adjectiv Sinonime:
aplecat, încovoiat, cocoșat.
Aerian (aeriană), adjectiv
Sinonime:
aflat în aer, supraterestru; (figurat) transparent, diafan, vaporos, cu capul în nori.
Afecta, verb Sinonime:
a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.
Afectare, substantiv feminin
Sinonime:
aer, aparență, artificialitate, bombasticism, căutare, comportare nenaturală, emfază, exagerare, fandoseală, grandilocvență, impresionare, întristare, manieră, manierism, patos, prejudiciere, prețiozitate, retorism, sclifoseală, (popular și familiar) izmeneală, (popular și familiar) scălâmbăială; destinare, ipotecare; afectație.
Afectat (afectată), adjectiv Sinonime:
alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; compuncțios, nenatural, emfatic, retoric, exagerat.
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.
Afla, verb Sinonime:
a găsi, a descoperi, a născoci, a inventa, a scorni, a auzi; a fi, a exista.
Afluenţă, substantiv feminin Sinonime:
îmbulzeală, îngrămădeală, mulţime; multitudine, cantitate, belşug, supraproducţie.
Afront, substantiv neutru Sinonime:
jignire, insultă, ofensă; calomnie, atingere, dezonorare, vexare.
Agale, adverb Sinonime:
domol, încet, cu binişorul, lento, ușurel.
Agasa, verb Sinonime:
a irita, a enerva, a indispune, a bate la cap, a supăra, a tachina, a necăji.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Ageamiu (ageamie), adjectiv Sinonime:
începător, novice, debutant, neinițiat, profan; nepriceput, neştiutor.
Ager (ageră), adjectiv Sinonime:
iute, sprinten, vioi, isteţ, deştept, priceput, iscusit, pătrunzător, ingenios, agil.
Agerime, substantiv feminin Sinonime:
sprinteneală, vioiciune, isteţime, deşteptăciune, pătrundere, inteligenţă, agilitate, vivacitate.
Agitat (agitată), adjectiv Sinonime:
tulburat, neliniştit, nervos, neastâmpărat; tumultos, neogoit, înfierbântat, frenetic, efervescent.
Aglomera, verb Sinonime:
a (se) îngrămădi, a (se) aduna, a (se) îmbulzi, a se înghesui, a se suprapopula, a se ticsi.
Agrava, verb Sinonime:
a (se) înrăutăţi, a deveni mai grav, a (se) îngreuna, a (se) amplifica.
Ahtiat (ahtiată), adjectiv Sinonime:
setos, însetat, dornic, pasionat de (ceva), avid.
Aidoma, adverb Sinonime:
asemenea, întocmai, aievea, exact, într-adevăr, la fel, ca şi, identic.
Aievea, adverb Sinonime:
într-adevăr, în realitate, cu adevărat.
Aievea, adjectiv Sinonime:
adevărat, real, concret.
Aiura, verb Sinonime:
a delira, a vorbi într-aiurea, a-şi pierde şirul, a bate câmpii, a divaga.
Aiurea, adverb Sinonime:
în alt loc, departe, altundeva, altfel decât trebuie, anapoda.
Aiurit (aiurită), adjectiv Sinonime:
uluit, zăpăcit, într-o ureche, ţicnit, smintit, trăsnit.
Ajunge, verb Sinonime:
a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva). Ajunge, interjecție
Sinonime:
atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!
Ajuns (ajunsă), adjectiv Sinonime:
îmbogăţit, bogat, cu situație, înstărit, parvenit, pricopsit.
Alăturat (alăturată), adjectiv Sinonime:
adăugat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, mărginaş, apropiat.
Albastru (albastră), adjectiv Sinonime:
azuriu, bleu, vânăt; (familiar) sumbru, întunecat, neplăcut, rău.
Albi, verb Sinonime:
a înălbi; a încărunţi, a îmbătrâni; a străluci, a (se) lumina, a se face alb.
Alcătui, verb
Sinonime:
a aduna, a aranja, a avea, a concepe, a consta (din), a constitui, a construi, a crea, a desemna, a dispune, a elabora, a face, a fi format din, a formula, a institui, a înființa, a înjgheba, a întocmi, a lua ființă, a numi, a organiza, a plăsmui, a realiza, a redacta, a scrie, a (se) compune, a (se) forma, a se preface, a se transforma, a stabili, a strânge, (figurat) a urzi, (învechit) a izvodi, (învechit) a înforma, (învechit) a redija, (învechit) a săvârși, (învechit) a tocmi.
Alege, verb Sinonime:
a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.
Alene, adverb Sinonime:
rar, domol, încet, încetişor, ușurel, binişor.
