Înşela, verb Sinonime:
a induce în eroare, a amăgi, a minţi, a dezamăgi, a falsifica, a trage pe sfoară, a păcăli.
Înșelăcios, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
înșelător, viclean. Înșelăcios, substantiv (învechit)
Sinonime:
diavol.
Înşelăciune, substantiv
Sinonime:
ademenire, adulter, amăgire, escrocherie, hoție, impostură, infidelitate, înșelare, înșelătorie, momire, necredință, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, pungășeală, pungășie, șarlatanerie, șarlatanie, șarlatanism, șmecherie, șmecherlâc, trișare, (familiar) cacealma, (familiar) coțcărie, (familiar) matrapazlâc, (familiar) pehlivănie, (familiar) pișicherlâc, (familiar) șmechereală, (figurat) panglicărie, (figurat) pingelire, (figurat) pingeluială, (figurat) pingeluire, (figurat) scamatorie, (figurat) trădare, (învechit și familiar) coțcă, (învechit și regional) marghiolie, (învechit) calpuzanlâc, (învechit) matrapazlărie, (învechit) măglisitură, (învechit) meșteșug, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) prilăstire, (învechit) șălvirie, (învechit) viclenie, (învechit, în Moldova) șulerie, (livresc) iluzionare, (livresc) tripotaj, (Moldova) șolticărie, (Muntenia) mâgliseală, (popular) pezevenclâc, (popular) potlogărie, (rar) mistificare, (regional) celuială, (regional) celuire, (regional) mâglisire, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag.
Înşelare, substantiv
Sinonime:
ademenire, amăgire, dezamăgire, escrocare, iluzie, inducere în eroare, infidelitate (conjugală), înșelat, înșelăciune, înșelătorie, înșeuare, momire, necredință în dragoste, păcăleală, păcălire, păcălit, prostire, prostit, pungășire, seducere, trădare, trișare, (familiar) potlogărire, (figurat) pingelire, (figurat) pingeluială, (figurat) pingeluire, (învechit) câștigare, (învechit) măglisitură, (învechit) prilăstire, (livresc) iluzionare, (Muntenia) mâgliseală, (Muntenia) mâglisire, (regional) păcală, (Transilvania și Banat) celșag, (Transilvania și Banat) celuială, (Transilvania și Banat) celuire.
Înșelător, substantiv
Sinonime:
escroc, fraudator, fripon, hoț, impostor, păcălici, pungaș, seducător, șarlatan, șnapan, (familiar) coțcar, (familiar) pehlivan, (familiar) pișicher, (figurat) panglicar, (figurat) papugiu, (figurat) scamator, (învechit și popular) șălar, (învechit și popular) șălărel, (învechit și regional) mafler, (învechit și regional) pârlaci, (învechit) calpazan, (învechit) calpuzan, (învechit) diavol, (învechit) geambaș, (învechit, în Moldova) șuler, (Moldova, Bucovina și Dobrogea) șalvir, (popular și familiar) pezevenchi, (popular și familiar) potlogar, (rar) pârlea, (regional) ciolar, (regional) pasmarghiol, (regional) potcaș. Înșelător, adjectiv
Sinonime:
ademenitor, amăgitor, deluzoriu, fraudatoriu, iluzoriu, incorect, insidios, mincinos, mințitor, neîntemeiat, păcălitor, perfid, seducător, specios, viclean, (figurat) deșert, (figurat) rabinic, (figurat) șugubăț, (figurat) vulpesc, (învechit și regional) părut, (învechit) amăgelnic, (învechit) balamut, (învechit) capțios, (învechit) celuitor, (învechit) înșelăcios, (învechit) lăstitoriu, (învechit) marafetos, (învechit) mângăicios, (învechit) părăros, (învechit) prilăsteț, (învechit) prilăstitor, (învechit) prilesteț, (învechit, în Transilvania) alnic, (Muntenia) mâglisitor, (rar) momitor, (rar) părelnic, (regional) cofaș, (regional) hichetău, (regional) hitetău, (regional) îmbăguiat, (Transilvania și Banat) cealău.
Înşelătorie, substantiv feminin Sinonime:
tragere pe sfoară, inducere în eroare, amăgire, minciună, păcăleală, falsificare.
Înșelătură, substantiv
Sinonime:
înșelătorie, (învechit) înşălătură.
Ademeni, verb Sinonime:
a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a îmbia, a corupe, a amăgi, a înşela, a tenta.
Amăgi, verb Sinonime:
a înşela, a duce cu vorba, a ispiti, a ademeni, a deruta, a induce în eroare, a atrage, a păcăli.
Amăgitor (amăgitoare), adjectiv Sinonime:
înşelător, derutant, ademenitor, ispititor, iluzoriu; (rar) falacios.
Aparent (aparentă), adjectiv Sinonime:
nereal, iluzoriu, imaginar, înşelător, fals; vădit, vizibil, transparent, limpede, incontestabil, ostensibil.
Arde, verb Sinonime:
a se consuma prin foc, a (se) frige; a cădea pradă focului, a pârli, a înnegri; (figurat) a (se) păcăli, a (se) înşela, a fi tras pe sfoară; a calcina, a carboniza, a incinera.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Ars (arsă), adjectiv Sinonime:
fript, pârlit; (figurat) păcălit, înşelat, dezamăgit, tras pe sfoară, derutat; calcinat, carbonizat.
Bălmăji, verb Sinonime:
a amesteca, a încurca, a zăpăci, a ameţi; (figurat) a îmbrobodi, a înşela, a duce de nas (pe cineva), a îmbolmăji; a îngăima, a îndruga, a articula.
Bluf, substantiv neutru Sinonime:
născocire, minciună, lăudăroşenie; cacealma, înşelătorie, păcăleală, tragere pe sfoară.
Boscărie, substantiv feminin (regional) Sinonime:
scamatorie, înşelătorie, pungăşie; iluzionism, prestidigitaţie.
Cacealma, substantiv feminin Sinonime:
înşelătorie, păcăleală, tragere pe sfoară, inducere în eroare, sminteală, înşelăciune.
Carotă (carote), substantiv feminin
Sinonime:
morcov; (tehnică) eșantion, mostră, probă; (figurat) înșelătorie, stelionat, șarlatanie, șmecherie, trișare.
Chiul, substantiv neutru Sinonime:
fugă (de muncă sau de școală), absenţă, sustragere, lenevire, tragere pe sfoară, înşelătorie.
Chiuli, verb Sinonime:
a trage chiulul, a se sustrage, a absenta, a trage pe sfoară, a înşela.
Coţcar, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, pungaş, potlogar, hoţ, hoţoman, glumeţ, hâtru, ghiduş, escroc, impostor, înşelător, şnapan.
Coțcărie, substantiv feminin
Sinonime:
şarlatanie, pungăşie, hoţie, furtişag, glumă, ghidușie, escrocherie, furat, furătură, furt, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, şmecherie.
Decepţie, substantiv feminin Sinonime:
dezamăgire, deziluzie, înşelare.
Deruta, verb Sinonime:
a dezorienta, a zăpăci, a încurca, a înşela. Derută, substantiv feminin Sinonime:
dezorientare, zăpăceală, învălmăşeală, încurcătură, haos.
Deşert (deșartă), adjectiv
Sinonime:
gol, pustiu, nelocuit, nepopulat; vanitos, mândru, orgolios; amăgitor, efemer, găunos, iluzoriu, ineficace, ineficient, infructuos, inutil, ireal, înşelător, nefolositor, netrebuincios, neutil, pieritor, schimbător, scorburos, temporar, trecător, van, vremelnic, zadarnic.
Dezamăgi, verb
Sinonime:
a decepţiona, a deziluziona, a înşela, a face să se dezamăgească, a cădea în deziluzie; (familiar, figurat) a dezumfla.
Duce, verb
Sinonime:
a (se) transporta, a căra; a merge, a (se) deplasa, a pleca, a colinda, a cutreiera; a trăi, a vieţui, a-şi petrece viaţa, a porni, (popular) a (se) mişca, (învechit şi regional) a păsa, a trece, a aduce, a ghida, a însoţi, a purta, a transmite, a se îndrepta, a trasa, a răspândi, a desfăşura, a întreţine, a suporta, a rezista, a-i merge, a sfârşi, a muri; a ademeni, a amăgi, a cârmui, a conduce, a dirigui, a domni, a guverna, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a stăpâni, a trişa.
Dus (dusă), adjectiv
Sinonime:
îngândurat, preocupat, absorbit, pierdut, căzut, înfundat; ademenit, amăgit, înşelat, păcălit, prostit, trişat.
Escroc, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, impostor, înşelător, pungaş, hoţ, coțcar, borfaş, potlogar, şnapan, (rar) pârlea, (popular şi familiar) pezevenchi, (învechit şi regional) mafler, pârlaci, (regional) pasmarghiol, potcaş, (Moldova, Bucovina şi Dobrogea) şalvir, (învechit) calpuzan, (învechit, în Moldova) şuler, pehlivan, pișicher, (figurat) panglicar, papugiu, scamator.
Escrocherie, substantiv feminin
Sinonime:
înşelăciune, fraudă, pungăşie, hoţie, înşelătorie, şarlatanie, coţcărie, impostură, pungăşeală, şmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) şarlatanerie, şarlatanism, şmecherlâc, (popular şi familiar) pezevenclâc, potlogărie, (Moldova) şolticărie, (învechit) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (învechit, familiar) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie.
Exploatator, substantiv masculin Sinonime:
asupritor; împilator, prigonitor, persecutor; jefuitor, jecmănitor, înşelător.
Fals, substantiv neutru Sinonime:
denaturare, înşelare, contrafacere, plăsmuire, deformare, escamotare.
Fals (falsă), adjectiv Sinonime:
plăsmuit, contrafăcut, neautentic, artificial, neadevărat, fabricat, denaturat, schimbat, alterat; prefăcut, simulat, mincinos, făţarnic, ipocrit, înşelător, perfid, viclean, şiret.
Falsifica, verb
Sinonime:
a altera, a contraface, a corupe, a denatura, a înşela, a schimba, a deforma, a plastografia, a plăsmui, a măslui.
Falsitate, substantiv feminin
Sinonime:
minciună, neadevăr, înşelătorie, înşelăciune; ipocrizie, făţărnicie, prefăcătorie, perfidie, inexactitate, neexactitate, netemeinicie, duplicitate.
Farsă, substantiv feminin
Sinonime:
comedie, piesă veselă; păcăleală, festă, minciună, înşelătorie, glumă, ghiduşie, păcălitură, poznă, ştrengărie, (popular şi familiar) renghi, şotie, (regional) năsărâmbă, păcală, (Banat şi Transilvania) mişculanţă, (prin Banat şi Transilvania) şalmă, (prin Transilvania) şăncălănie, (prin Transilvania şi Muntenia) şăncălie, (învechit) bosma.
Farsor, substantiv masculin
Sinonime:
păcălici, poznaş, glumeţ, bufon, clovn, umorist; om neserios, mincinos, excroc, înşelător, impostor, șarlatan.
Făţarnic (făţarnică), adjectiv Sinonime:
nesincer, ipocrit, fals, viclean, prefăcut, simulat, neadevărat, înşelător, mincinos, iudă.
Făţărnicie, substantiv feminin Sinonime:
falsitate, ipocrizie, prefăcătorie, minciună, nesinceritate, duplicitate, simulare, înşelătorie, viclenie, machiavelism, necinste.
Festă, substantiv feminin Sinonime:
farsă, păcăleală, minciună, înşelăciune, glumă.
Fraudă, substantiv feminin
Sinonime:
(familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie. Frauda, verb
Sinonime:
a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.
Frige, verb
Sinonime:
a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.
Fript (friptă), adjectiv Sinonime:
prăjit, ars, pârjolit, pârlit; (figurat) decepţionat, înşelat, păgubit.
Frustra, verb
Sinonime:
a înșela, a jefui, a lipsi, a lua pe nedrept, a păgubi, a spolia.
Greşi, verb
Sinonime:
a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.
Grimasă, substantiv feminin
Sinonime:
aparență înșelătoare (mincinoasă), contorsiune, crispație, disimulare, mimică, mină, rictus, scălâmbăiere, scălâmbăitură, schimonoseală, schimonosire, schimonositură, strâmbătură, strâmbet, (popular şi familiar) scălâmbăială, (rar) schimă.
Iluzie, substantiv feminin Sinonime:
închipuire, himeră, fantezie, nălucire, înşelăciune, amăgire.
Iluzoriu (iluzorie), adjectiv Sinonime:
amăgitor, înșelător, ireal, irealizabil.
Impostor (impostoare), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
şarlatan, înşelător, pungaş, escroc; (familiar) borfaş, hoţ, potlogar, coţcar.
Impostură, substantiv feminin Sinonime:
fraudă, înşelăciune, escrocherie, pungăşeală, pungăşie, înşelătorie.
Incorectitudine, substantiv feminin
Sinonime:
comportament incorect, corupţie, greşeală, incorecțiune, înșelătorie, lipsă de corectitudine, necinste, necorectitudine, neonestitate, neregulă, rea credinţă, șarlatanie.
Insidios (insidioasă), adjectiv
Sinonime:
capțios, falacios, ipocrit, înşelător, perfid, şiret, viclean.
Îmbrobodi, verb
Sinonime:
a acoperi cu o broboadă, (Transilvania) a se încârpui; (figurat) a (se) acoperi ca într-un văl, a (se) învălui, a acoperi cu un văl, a înconjura din toate părțile; (figurat) a bălmăji, a captiva, a duce cu vorba, a încălța, a înşela, a minţi, a păcăli, a seduce.
Încălţa, verb Sinonime:
a-şi trage ghetele, a-şi trage bocancii, a-şi pune încălţămintea; (familiar) a înşela, a păcăli, a duce, a îmbrobodi.
Încânta, verb Sinonime:
a captiva, a fermeca, a vrăji, a entuziasma; a amăgi, a înşela, a duce cu vorba.
Încornora, verb (familiar)
Sinonime:
a cornifica, a înșela, a batjocori.
Luneca, verb Sinonime:
a se strecura, a se deplasa; a cădea, a se prăvăli, a coborî; (învechit) a se amăgi, a se înşela.
Machiavelism, substantiv neutru
Sinonime:
duplicitate, falsitate, făţărnicie, infamie, ipocrizie, înşelătorie, josnicie, mârşăvie, meschinărie, minciună, mişelie, perfidie, prefăcătorie, ticăloşie, trădare, viclenie, vicleşug.
Mascaradă, substantiv feminin
Sinonime:
acutrament, bal mascat, carnaval, cavalcadă, ceată de oameni mascați, comedie, cortegiu, defilare, deghizare, domino, mascare, travestire; contrafacere, duplicitate, falsificare, falsitate, farsă, fățărnicie, festă, glumă, ipocrizie, înscenare, înșelătorie, minciună, păcăleală, perfidie, plăsmuire, prefăcătorie, secătură, simulacru, simulare, tartuferie, viclenie, vicleșug.
Matrapazlâc, substantiv neutru Sinonime:
şarlatanie, înşelătorie, escrocherie, înşelăciune, fraudă.
Meşteşug, substantiv neutru Sinonime:
meserie, îndeletnicire, ocupaţie, profesiune, specialitate; pricepere, îndemânare, abilitate, dibăcie, iscusinţă, ingeniozitate; artă, măiestrie; mijloc, procedeu, metodă; viclenie, vicleşug, înşelătorie, tertip, şiretlic.
Minţi, verb Sinonime:
a denatura, a înşela, a mistifica.
Miraj, substantiv neutru
Sinonime:
aparență, apariție, atracţie, fantasmă, fantezie, farmec, fascinație, fata morgana, halucinație, himeră, iluzie (deșartă), imaginație, imagine înșelătoare, irealitate, închipuire, nălucire, nonsens, obsesie, părere, revelație, reverie, spectru, speranţă falsă, umbră, utopie, vedenie, (variantă) miragiu.
Mistifica, verb Sinonime:
a înşela, a denatura, a minţi, a falsifica.
Mistificator (mistificatoare), adjectiv Sinonime:
înşelător, falsificator, mincinos.
Momeală, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) ademenire, înşelăciune, minciună.
Momi, verb Sinonime:
a amăgi, a ademeni, a atrage, a înşela.
Născoci, verb Sinonime:
a inventa, a scorni, a plăsmui, a descoperi, a urzi; a minţi, a înşela, a induce în eroare.
Necredinţă, substantiv feminin
Sinonime:
adulter, ateism, comportare necinstită, credință greșită, dubiu, eres, erezie, incertitudine, infidelitate, îndoială, înșelăciune, lipsă de fidelitate, lipsă de încredere, neîncredere, nesiguranță, perfidie, preacurvie, preacurvire, preaiubire, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire, viclenie, (figurat) trădare, (învechit) necredență, (învechit) nicredință, (învechit) nicridință.
Orbi, verb Sinonime:
a-şi pierde vederea, a nu vedea; a înşela, a amăgi, a deruta.
Panglicar, substantiv masculin Sinonime:
scamator, iluzionist; (figurat) şarlatan, escroc, pungaş, şmecher, papugiu, înşelător.
Papugiu, substantiv masculin Sinonime:
înşelător, şmecher, panglicar, şarlatan, escroc, pungaş.
Păcăli, verb Sinonime:
a înşela, a amăgi, a prosti, a juca renghiul, a face festa, a trage pe sfoară, a induce în eroare.
Părelnic (părelnică), adjectiv
Sinonime:
aparent, iluzoriu, imaginar, ipotetic, înşelător, neîntemeiat, nesigur, van.
Pehlivan, substantiv masculin Sinonime:
(învechit) acrobat, jongleur, saltimbanc, scamator; şarlatan, lichea, pungaş, hoţoman, înşelător, coţcar, escroc, impostor; mucalit, poznaş, glumeţ, hazliu; buclucaş, păcălici.
Periculos (periculoasă), adjectiv Sinonime:
primejdios, riscant, ameninţător, hazardat; perfid, necinstit, înşelător, mizerabil, rău.
Potcovi, verb Sinonime:
(figurat) a păcăli, a înşela, a aranja.
Prăji, verb Sinonime:
a frige, a pune la foc; (figurat) a înşela, a duce de nas.
Prăjit (prăjită), adjectiv Sinonime:
ars, fript; (figurat) uscat, îngălbenit, pârjolit; înşelat, fraierit, dus de nas.
Prefăcătorie, substantiv feminin Sinonime:
ipocrizie, viclenie, făţărnicie, simulare, înşelătorie, fariseism.
Prosti, verb Sinonime:
a se tâmpi, a se buimăci, a se idioţi; a păcăli, a înşela, a duce de nas, a trage pe sfoară.
Prostit (prostită), adjectiv Sinonime:
copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.
Pungăşi, verb Sinonime:
a fura, a jecmăni, a înşela, a escroca, a delapida, a frauda.
Pungăşie, substantiv feminin Sinonime:
hoţie, escrocherie, înşelătorie, furt, jecmăneală, fraudă, delapidare; învârteală, afacere, câştig ilicit.
Scamatorie, substantiv feminin
Sinonime:
iluzionism, prestidigitaţie, (familiar) panglicărie, (regional) boscărie; (la figurat) escrocherie, hoție, impostură, inducere în eroare, înşelăciune, înșelătorie, mistificare, potlogărie, pungășeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie.
Sminti, verb Sinonime:
a-şi pierde minţile, a înnebuni; a înşela, a păcăli; a greşi; a clinti, a deplasa; a strica, a vătăma; (popular) a răstălmăci, a altera.
Specios (specioasă), adjectiv Sinonime:
aparent, amăgitor, înşelător, iluzoriu.
Specula, verb Sinonime:
a înşela, a profita, a trage pe sfoară; a medita, a filozofa, a concepe. Speculă, substantiv feminin Sinonime:
afacere, învârteală, şarlatanie.
Speculaţie, substantiv feminin
Sinonime:
afacere, agiotaj, arguție, baisse, calcul, câștig ilicit, cercetare abstractă, combinaţie, comerț, concusiune, delict de iniţiere, înșelătorie, meditaţie, reflecție, speculare, speculă, teorie, tranzacție, (familiar și figurat) învârteală, (familiar) bișniță, (familiar) gheșeft, (învechit și regional) spiculație, (învechit) speculațion, (învechit) speculațiune.
Surprinde, verb
Sinonime:
a ademeni, a ajunge, a amăgi, a apuca, a băga de seamă, a cuceri pe neașteptate, a descoperi în mod brusc, a descoperi pe neașteptate, a descoperi, a epata, a frapa, a încânta, a înșela, a lua pe neașteptate, a minți, a minuna, a mira, a momi, a observa (pe furiș), a păcăli, a prinde fără veste, a prinde în flagrant delict, a prinde pe nepregătite, a prinde, a prosti, a purta, a remarca, a sesiza, a sezisa, a stupefia, a șoca, a trișa, a uimi, a ului, a vedea, (figurat) a izbi, (învechit și regional) a pripi, (Moldova, Transilvania și Banat) a zăpsi.
Şantaj, substantiv neutru
Sinonime:
bluff, constrângere, escrocherie, estorcare, extorcare, extorsiune, intimidare, înşelăciune, presiune, racket, supralicitare, șantajare, tragere pe sfoară, (figurat) stoarcere.
Şarlatan, substantiv masculin Sinonime:
înşelător, impostor, escroc, pungaş, hoţ, borfaş, potlogar, coţcar, om de nimic, panglicar, mistificator, şmecher.
Şiret (șireată), adjectiv Sinonime:
viclean, perfid, fals, înşelător, prefăcut, făţarnic, ipocrit, şmecher; (figurat) subtil, fin, rafinat.
Şiretlic, substantiv neutru Sinonime:
truc, şmecherie, vicleşug, şiretenie, stratagemă, prefăcătorie, viclenie, făţărnicie, tertip, înşelătorie, şarlatanie.
Şmecher, substantiv masculin Sinonime:
isteţ, dezgheţat, descurcăreţ, şiret, dat naibii, pişicher, pehlivan; viclean, șarlatan, înşelător, escroc.
Şmecherie, substantiv feminin Sinonime:
şiretlic, dibăcie, vicleşug, înşelătorie, truc, stratagemă, viclenie, escrocherie, fraudă, şarlatanie.
Traducere, substantiv feminin
Sinonime:
adaptare, interpretare, manifestare, tălmăcire, tradus, translare, translație, transliterare, transliterație, transpoziție, transpunere, versiune, (familiar) înșelare (în dragoste), (învechit) prefacere, (învechit) tălmăcit, (învechit) tălmăcitură, (învechit) tâlcovanie, (învechit) tâlcuială, (învechit) tâlcuire, (învechit) traducție, (învechit) transportare, (învechit) trăducăciune, (învechit) trăducere.
Trăda, verb Sinonime:
a denunţa, a da de gol, a deconspira, a da pe faţă, a spune; a înşela, a duce de nas, a trece de partea cealaltă.
Trădare, substantiv feminin Sinonime:
denunţ, denunţare, delaţiune; înşelare, infidelitate, necredinţă.
Tripotaj, substantiv neutru Sinonime:
potlogărie, pungăşie, escrocherie, înşelătorie.
Trişa, verb Sinonime:
a înşela, a păcăli, a trage pe sfoară.
Vicleni, verb Sinonime:
a unelti, a insinua, a ispiti, a trăda, a înşela.
Vânzător (vânzătoare), adjectiv
Sinonime:
bun de vânzare, comercial, de vândut, mercantil; (figurat) înşelător, trădător, (învechit) proditor, (învechit) prodot.
Meșterșugui, verb
Sinonime:
(învechit) a înșela.
Perfidie (perfidii), substantiv feminin
Sinonime:
lipsă de loialitate, trădare, înşelăciune; viclenie, făţărnicie, ipocrizie.
Frustrare (frustrări), substantiv feminin
Sinonime:
dezamăgire, frustraţie, înșelare, păgubire.
