Împresurător, adjectiv
Sinonime:
asediator, grabnic, înconjurător, presant.
Împresurătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
asediere, asuprire, împilare, împresurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (variantă) împresărătură.
Ambiant (ambiantă), adjectiv Sinonime:
înconjurător, împresurător, de jur împrejur, din apropiere, vecin.
Asediat, adjectiv
Sinonime:
asaltat, împresurat, supus unui asediu, (figurat) copleșit.
Înconjurat, adjectiv
Sinonime:
împresurat, încercuit, învăluit, (învechit) împrejurat.
Încercuit, adjectiv
Sinonime:
împresurat, înconjurat, învăluit, strâns ca într-un cerc, trasat, (învechit) strâns cu cercuri.
Împresurare, substantiv
Sinonime:
acoperire cu pământ, asediere, asediu, îmbrățișare, încercuire, înconjurare, sugrumare, uzurpare, (figurat) copleșire, (grecism învechit) poliorchie, (învechit) împresurătură, (învechit) ocol.
Asediator, substantiv
Sinonime:
asaltator, atacator, împresurător.
