Împlini, verb Sinonime:
a completa, a întregi; a se dezvolta, a se îngrăşa, a se rotunji; a realiza, a se înfăptui, a îndeplini, a executa; a achita, a plăti; a se adeveri, a se confirma.
Împlinire, substantiv
Sinonime:
completare, complinire, efectuare, executare, execuție, facere, împlineală, împlinit, îndeplinire, înfăptuire, îngrășare, îngrășat, întregire, realizare, rotunjire, satisfacere, satisfacție, săvârșire, (impropriu) compensare, (impropriu) înlocuire, (învechit) faptă, (învechit) săvârșit.
Împlinitor, substantiv
Sinonime:
(învechit) executor, încasator, perceptor.
Completa, verb Sinonime:
a întregi, a împlini, a satisface, a complini.
Completare, substantiv feminin
Sinonime:
adăugire, întregire, adaos; împlinire, rotunjire, complinire, complement; scurt metraj.
Complini, verb
Sinonime:
a completa, a împlini, a întregi, a rotunji; (gramatică) a determina.
Deplin (deplină), adjectiv
Sinonime:
tot, întreg, complet, desăvârşit, perfect, împlinit, total, absolut, integral, (livresc) plenar, (învechit) cumplit, nemărginit.
Desăvârşi, verb
Sinonime:
a perfecţiona; a înfăptui, a săvârşi, a împlini, a îndeplini, a (se) realiza; a încheia, a sfârşi, a termina.
Dezvolta, verb
Sinonime:
a mări, a extinde, a amplifica, a lua amploare, a creşte; a produce, a degaja, a emana, a evolua, a se împlini; a trăi, a vegeta; a avansa, a înainta, a progresa, a propăşi, (învechit) a (se) pricopsi, a spori, (grecism învechit) a prohorisi.
Executa, verb
Sinonime:
a face, a făuri, a întocmi, a alcătui, a confecţiona, a realiza; a se supune, a da ascultare, (popular şi familiar) a meşteri, a meşterui, a efectua, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a săvârşi, (învechit şi popular) a plini, a săvârși, a desfășura, a cânta, a aplica, (învechit) a zapcii.
Executor, substantiv masculin
Sinonime:
agent, realizator, portărel, executant, (popular) împlinitor, înfăptuitor, (învechit) zapciu, călău, linșor.
Expira, verb
Sinonime:
a (se) sfârşi, a se termina, a se încheia; a muri, a răposa, a deceda, a pieri, a înceta din viaţă, a se isprăvi, a se împlini, a dispărea, a duce, a prăpădi, a stinge.
Expirare, substantiv feminin Sinonime:
scadenţă, împlinire, terminare, încheiere.
Gras (grasă), adjectiv
Sinonime:
abundent, adipos, aldin, bogat, cărnos, considerabil, corpolent, dolofan, durduliu, fertil, gros, important, îmbelşugat, împlinit, îngrăşat, însemnat, mare, miezos, mustos, obez, planturos, plin, roditor, rotofei, rotund, rotunjit, seboreic, substanţial, suculent, uleios, umflat, unsuros, voluminos, zemos, (popular) trupeş, (regional) încălat; (cu rol de substantiv) grăsime.
Perfect (perfectă), adjectiv
Sinonime:
absolut, angelic, complet, corect, deplin, desăvârşit, divin, excelent, fără cusur; ideal, idilic, impecabil, ireproşabil, împlinit, magistral, realizat, sublim.
Plin (plină), adjectiv Sinonime:
încărcat; compact, masiv, întreg, umplut; (figurat) durduliu, rotofei, grăsuţ, gras, împlinit, rotund.
Realizare, substantiv feminin
Sinonime:
autorealizare, concretizare, creare, creaţie, executare, execuţie, facere, făurire, inventare, izbândă, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lucrare, materializare, obţinere, operă, repurtare, reuşită, stabilire, succes, turnare, (învechit) realizație.
Rotofei (rotofeie), adjectiv Sinonime:
dolofan, durduliu, împlinit, gras, umflat.
Rotund (rotundă), adjectiv Sinonime:
rotat, rotunjit, circular; (figurat) împlinit, gras, dolofan, durduliu, rotofei; întreg, complet, întregit, plenar.
Rotunji, verb Sinonime:
a întregi, a completa; a se îngrăşa, a se împlini.
Satisface, verb Sinonime:
a mulţumi, a-i face plăcere, a împlini (ceva).
Satisfacţie, substantiv feminin
Sinonime:
beatitudine, bucurie, împlinire, îndeplinire, îndestulare, jubilație, juisare, mulţumire, penitență, plăcere, realizare, reparație, satisfacere, voluptate, (variantă) satisfacțiune.
Sătura, verb Sinonime:
a îndestula, a împlini, a satisface; (figurat) a dezgusta, a scârbi, a îngreţoşa, a plictisi, a sastisi, a-i ajunge; a (se) lecui de (ceva), a da o lecţie, a-i tăia cheful, a face să-i piară pofta.
Suplini, verb Sinonime:
a înlocui; a adăuga, a împlini.
Umple, verb Sinonime:
a face plinul, a completa, a împlini, a tixi, a îndopa, a întregi; a se contamina, a se molipsi; a se mânji, a se păta.
Completat, adjectiv
Sinonime:
împlinit, întregit, rotunjit.
Complinire, substantiv
Sinonime:
completare, împlinire, întregire, rotunjire; (gramatică) determinare.
Efectuare, substantiv
Sinonime:
creare, desfăşurare, efectuire, executare, execuție, facere, împlinire, (aducere la) îndeplinire, înfăptuire, practicare, pregătire, prestare, prestație, punere în aplicare, realizare, săvârșire, (învechit) săvârșit.
Executare, substantiv
Sinonime:
confecţionare, efectuare, execuţie, asasinat, facere, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, realizare, săvârşire, (învechit) săvârşit, făurire, desfăşurare, interpretare, aplicare; (termen juridic) (învechit) zapcială, zapciitură, zapcilâc.
Execuție, substantiv
Sinonime:
acomplisement, amorsare, aplicare, aplicat, demarare, efectuare, executare, facere, făurire, implementare, inițializare, interpretare, intonare, împlinire, îndeplinire, înfăptuire, lansare, lucrătură, pedeapsă corporală, punere în practică, realizare, săvârșire, ucidere, (învechit) săvârșit.
Realizat, adjectiv
Sinonime:
avut, conceput, împlinit, îndeplinit, înfăptuit, reușit, valoros.
Suplea, verb
Sinonime:
a completa, a împlini, a înlocui, a întregi, a suplini, a ține locul.
Plini, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a achita, a comite, a completa, a efectua, a executa, a face, a făptui, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a întregi, a lichida, a onora, a plăti, a realiza, a rotunji, a satisface, a săvârși, a umple.
Revolut, adjectiv
Sinonime:
complet, dispărut, expirat, împlinit, îndeplinit, suprimat, terminat; îndoit, întors, răsfrânt, răsucit, (învechit) reflex.
Expirațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
ajungere la termen, expirare, expirație, împlinire, scadență, (figurat) moarte.
Întregire, substantiv
Sinonime:
complement, completare, complinire, împlinire, recompunere, reconstituire, refacere, rotunjire, (rar) reconstituție.
Rotunjire, substantiv
Sinonime:
completare, împlinire, îngrășare, întregire, mărire.
Îndeplinire, substantiv
Sinonime:
aplicare, efectuare, executare, execuție, facere, împlinire, înfăptuire, prestare, prestație, realizare, satisfacere, satisfacție, săvârșire, (învechit) realizație, (învechit) săvârșit.
Rotunjit, adjectiv
Sinonime:
completat, gras, împlinit, întregit, mărit, plin, rotund, scurtat, sporit, (despre ochi) holbat, (despre ochi) larg deschis, (regional) rătunzit, (regional) rotunzat, (regional) rotunzit.
Împlineală, substantiv (învechit)
Sinonime:
amendă, gloabă, împlinire, îngrășare, (impropriu) compensare, (impropriu) înlocuire, (învechit) faptă.
Îngrășare, substantiv
Sinonime:
creștere în greutate, hrănire, împlinire, îngrășat, îngrășătură, rotunjire, (impropriu) îngroșare, (învechit) împlineală, (învechit) îngrășață, (variantă) îngrășere.
Estruos, adjectiv
Sinonime:
bizar, capricios, ciudat, curios, excentric, extravagant, genialoid, împlinit, original, straniu.
Auzit, adjectiv
Sinonime:
aflat, ascultat, împlinit, înțeles, recunoscut, tradițional, zvonit. Auzit, substantiv
Sinonime:
auz, auzire, (învechit) auzitură.
Suplinire, substantiv
Sinonime:
completare, împlinire, înlocuire, întregire, substituire, (învechit) supletură, (livresc) supleare, (rar) suplinință.
Supleare, substantiv (livresc)
Sinonime:
completare, împlinire, întregire, suplinire.
