Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Împăca
Împăca, verb
Sinonime: a linişti, a domoli, a pacifica, a potoli, a îmbuna, a îmblânzi, a împăciui; a satisface, a mulţumi; a se concilia, a cădea de acord; a se obişnui, a se deprinde, a se familiariza.  
Împăcăcios
Împăcăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime: conciliant, împăciuitor.  
Împăcăciune
Împăcăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: conciliere, împăcare.  
Împăcare
Împăcare, substantiv
Sinonime: acord, alinare, calmare, conciliație, conciliere, convenție, domolire, familiarizare, îmblânzire, îmbunare, împăcat, înțelegere, învoială, liniștire, potolire, reconciliere, (învechit) împăcăciune, (învechit) împăcăluire, (învechit) împăcătură, (învechit) împăceluire, (învechit) împăciuială, (învechit) păceluire, (învechit) păceluit, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire, (popular) împăciuire.  
Împăcătoare
Împăcătoare, substantiv (învechit)
Sinonime: jertfă de împăcare.  
Împăcător
Împăcător, adjectiv
Sinonime: conciliant, împăciuitor, (învechit) împăcăcios, (învechit) înduplecător.  
Împăcătură
Împăcătură, substantiv (învechit)
Sinonime: iubire de pace, împăcare, liniștire, pace, pacificare.  

Concilia
Concilia, verb
Sinonime: a acomoda, a arbitra, a împăca, a media, a pune de acord, a reconcilia, (popular) a învoi.  
Conciliere
Conciliere, substantiv feminin
Sinonime: împăcare, unire, acord, conciliaţie.  
Deprinde
Deprinde, verb
Sinonime: a (se) obişnui, a (se) aclimatiza, a (se) adapta, a (se) învăţa, a (se) deda, a (se) încadra, a se împăca, a dresa, a-și însuşi.  
Echilibru
Echilibru, substantiv neutru
Sinonime: stabilitate, statornicie, cumpănă, cumpăneală, cumpănire, (rar) statică; (figurat) linişte, împăcare, tihnă, armonie.  
Îmbuna
Îmbuna, verb
Sinonime: a îmblânzi, a îndupleca, a împăca, a linişti, a potoli.  
Împăciuitor (împăciuitoare)
Împăciuitor (împăciuitoare), adjectiv
Sinonime: conciliant, conciliator, îngăduitor, pacificator, (învechit) împăcăcios, (învechit) înduplecător.  
Însenina
Însenina, verb
Sinonime: a (se) lumina, a se deschide (cerul); a (se) înveseli, a (se) linişti, a se împăca  
Învoi
Învoi, verb
Sinonime: a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.  
Învoială
Învoială, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.  
Mlădios (mlădioasă)
Mlădios (mlădioasă), adjectiv
Sinonime: adaptabil, armonios, conciliant, cu mișcări grațioase, docil, elastic, flexibil, grațios, maleabil, melodic, melodios, mlădiat, mlădiu, muiecios, muzical, nehotărât, plăcut (la auz), sonor, sprinten, suplu, unduios, (figurat) expresiv, (figurat) împăcăcios, (figurat) supus, (variantă) înmlădos.  
Obişnui
Obişnui, verb
Sinonime: a (se) aclimatiza, a (se) acomoda, a (se) adapta, a (se) deda, a (se) deprinde, a (se) familiariza, a (se) folosi des, a (se) învăţa, a practica, a se împăca, (învechit) a (se) obicinui, (învechit) a (se) obiciui, (învechit) a metahirisi, (învechit) a se politici, (popular) a se îndătina, (regional) a (se) hârsi, (Transilvania) a sucui.  
Pace
Pace, substantiv feminin
Sinonime: linişte, tăcere, calm, serenitate, seninătate; împăcare, armonie, reculegere, reconciliere; înţelegere, acord, învoială.  
Pacifica
Pacifica, verb
Sinonime: a aduce împăcarea, a alina, a aplana, a armoniza, a atenua (durerea fizică), a calma, a concilia, a descrește, a diminua, a domoli, a împăca, a împăciui, a înlătura, a linişti, a micșora, a modera, a pondera, a potoli, a pune capăt, a readuce la pace, a reduce, a restabili liniștea sufletească, a restabili ordinea, a restabili pacea, a scădea, a slăbi, a tempera, a tranchiliza.  
Refugiu
Refugiu, substantiv neutru
Sinonime: adăpost, fugă, retragere; (figurat) consolare, alinare, mângâiere, împăcare.  
Resemna
Resemna, verb
Sinonime: a se împăca, a accepta, a se supune, a suporta, a se resigna.  
Senin
Senin, substantiv neutru
Sinonime: seninătate, limpezime, claritate, puritate, transparenţă; (figurat) linişte, pace, împăcare, calm, armonie, înţelegere, satisfacţie, fericire.  
Seninătate
Seninătate, substantiv feminin
Sinonime: limpezime, claritate, puritate; (figurat) tihnă, linişte, pace, împăcare, calm, armonie.  
Uşurat (uşurată)
Uşurat (uşurată), adjectiv
Sinonime: descărcat, despovărat, micşorat, redus, scăzut; (figurat) fără grijă, împăcat, liniștit, mulţumit, scăpat de o grijă.  
Calmare
Calmare, substantiv
Sinonime: alinare; domolire, îmblânzire, îmbunare, împăcare, liniştire, potolire; atenuare.  
Calmat
Calmat, adjectiv
Sinonime: domolit, îmblânzit, îmbunat, împăcat, liniştit, nestimulat, potolit; calm.

Calmat, substantiv
Sinonime: calmare, destindere, destins, liniștire, relaxare.  
Conciliaţie
Conciliaţie, substantiv
Sinonime: conciliere, împăcare.  
Dezmânia
Dezmânia, verb
Sinonime: a (se) calma, a (se) domoli, a (se) îmblânzi, a (se) îmbuna, a (se) împăca, a (se) linişti, a (se) potoli.  
Cu ușurare
Cu ușurare, locuțiune
Sinonime: împăcat sufletește, mulțumit.  
Păcelui
Păcelui, verb (învechit)
Sinonime: a împăca, a pacifica.  
Păciui
Păciui, verb
Sinonime: a împăca.  
Păciuire
Păciuire, substantiv
Sinonime: astâmpăr, calm, împăcare, liniște, odihnă, pace, pacificare, repaus, tihnă.  
Împăciui
Împăciui, verb (popular)
Sinonime: a (se) împăca, a face pace, a pacifica, a restabili raporturile de prietenie.  
Împăciuire
Împăciuire, substantiv
Sinonime: acord, armonie, concordie, împăcare, înțelegere, pace, unire, (livresc) concert, (popular) potriveală.  
Împăciuit
Împăciuit, adjectiv (popular)
Sinonime: împăcat, liniștit, mulțumit, satisfăcut.  
Conciliat
Conciliat, adjectiv
Sinonime: decis, împăcat.  
Reconcilia
Reconcilia, verb
Sinonime: a concilia, a împăca, a pune de acord, a reacomoda, a reapropia.  
Reconciliere
Reconciliere, substantiv
Sinonime: conciliere, împăcare, înțelegere, punere de acord, reapropiere, (învechit) reconciliare, (învechit) reconciliație.  
Resemnare
Resemnare, substantiv
Sinonime: abandon, acceptare, împăcare (cu răul), renunțare, (învechit) resemnaţie, (învechit) resignare, (învechit) resignație.  
Îmblânzire
Îmblânzire, substantiv
Sinonime: blândețe, calmare, domesticire, domolire, îmblânzeală, îmbunare, împăcare, liniștire, mângâiere, potolire, (figurat) atenuare, (învechit) blânzire, (învechit) dumesnicire.  
Nărăvire
Nărăvire, substantiv
Sinonime: ceartă, deprindere, învăț, nărav, nărăveală, obicei (rău), obișnuință, (ironic) neînțelegere, (învechit) păsuire, (învechit) permisiune, (regional) împăcare, (regional) înțelegere.  
Țistui
Țistui, verb
Sinonime: a calma, a domoli, a face tăcere, a impune tăcere, a îmblânzi, a îmbuna, a împăca, a liniști, a modera, a piui, a potoli, a șuiera, a tempera, a țiui, a vâjâi.  
Pacificaţie
Pacificaţie, substantiv (învechit)
Sinonime: conciliere, împăcare, menținerea păcii, pacificare, reconciliere, restabilirea păcii, (variantă) pacificațiune.  
Pacificare
Pacificare, substantiv
Sinonime: aplanare, împăcare, înlăturare, liniștire, odihnă de veci, pace, restabilire a păcii, (învechit) pacificație, (învechit) păceluire, (învechit) păciuilire, (învechit) păciuire.  
Pacificat
Pacificat, adjectiv
Sinonime: domolit, împăcat, liniștit, potolit, supus.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/
Store




Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
...