Întregi, verb Sinonime:
a completa, a recompune, a reface.
Întregie, substantiv (învechit)
Sinonime:
întregime, parte întreagă, parte sănătoasă, sănătate, vindecare, (învechit) întregăciune.
Întregime, substantiv feminin
Sinonime:
deplinătate, integritate, întreg, plenitudine, totalitate, (figurat) sănătate, (învechit) întregăciune, (învechit) întregătate, (învechit) întregie, (învechit) întregiune.
Întregire, substantiv
Sinonime:
complement, completare, complinire, împlinire, recompunere, reconstituire, refacere, rotunjire, (rar) reconstituție.
Întregitor, adjectiv
Sinonime:
complementar, subsidiar, suplimentar, (rar) complinitor.
Întregiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
deplinătate, integritate, plenitudine, (învechit) întregăciune, (învechit) întregătate.
Complement, substantiv neutru
Sinonime:
adaos, addendum, anexă, apendice, în plus, întregire, complinire, completare, codicil, post-scriptum, primă, extensie, supliment; (gramatică) obiect; (biologie) alexină.
Completa, verb Sinonime:
a întregi, a împlini, a satisface, a complini.
Completare, substantiv feminin
Sinonime:
adăugire, întregire, adaos; împlinire, rotunjire, complinire, complement; scurt metraj.
Complini, verb
Sinonime:
a completa, a împlini, a întregi, a rotunji; (gramatică) a determina.
Deplinătate, substantiv feminin
Sinonime:
desăvârșire, dezvoltare completă, integritate, întregime, perfecțiune, plenitudine, plinătate, (învechit) plinăciune, (învechit) plineală.
Exhaustiv (exhaustivă), adjectiv
Sinonime:
complet, deplin, desăvârşit, în întregime, integral, întreg, total, extenuant, epuizant.
Global (globală), adjectiv Sinonime:
total, complet, deplin, în ansamblu, în întregime, pe de-a-ntregul, în totalitate.
Integral (integrală), adjectiv Sinonime:
întreg, complet, total, în întregime.
Împlini, verb Sinonime:
a completa, a întregi; a se dezvolta, a se îngrăşa, a se rotunji; a realiza, a se înfăptui, a îndeplini, a executa; a achita, a plăti; a se adeveri, a se confirma.
Reconstitui, verb
Sinonime:
a evoca, a întregi, a recompune, a reconstrui, a reface, a reforma, a regenera, a reproduce, a restabili, a restaura, a sintetiza, (învechit) a reconstitua.
Rotund (rotundă), adjectiv Sinonime:
rotat, rotunjit, circular; (figurat) împlinit, gras, dolofan, durduliu, rotofei; întreg, complet, întregit, plenar.
Rotunji, verb Sinonime:
a întregi, a completa; a se îngrăşa, a se împlini.
Umple, verb Sinonime:
a face plinul, a completa, a împlini, a tixi, a îndopa, a întregi; a se contamina, a se molipsi; a se mânji, a se păta.
Aericol (aericolă), adjectiv
Sinonime:
(despre plante) aerofit, care creşte în aerul liber, care trăiește în întregime în aer, epifit.
Complet, adverb
Sinonime:
integral, în întregime, cu desăvârșire.
Completamente, adverb
Sinonime:
integral, (livresc) în întregime, cu desăvârșire, complet, radical.
Completat, adjectiv
Sinonime:
împlinit, întregit, rotunjit.
Complinire, substantiv
Sinonime:
completare, împlinire, întregire, rotunjire; (gramatică) determinare.
Complinitor, adjectiv
Sinonime:
complementar, întregitor, subsidiar, suplimentar.
Aneantiza, verb
Sinonime:
a distruge în întregime, a distruge total, a nimici, a reduce la nimic; (la figurat) a se spulbera, a dispărea.
Sută, substantiv
Sinonime:
(familiar) sutar; secol, veac; (locuțiune; sută la sută) complet, în întregime, deplin, sigur, fără îndoială.
Suplea, verb
Sinonime:
a completa, a împlini, a înlocui, a întregi, a suplini, a ține locul.
Complimentar, adjectiv
Sinonime:
accesoriu, adițional, complementar, complinitor, întregitor, subsidiar, supletiv, suplimentar.
Plini, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a achita, a comite, a completa, a efectua, a executa, a face, a făptui, a împlini, a îndeplini, a înfăptui, a întregi, a lichida, a onora, a plăti, a realiza, a rotunji, a satisface, a săvârși, a umple.
Recompune, verb
Sinonime:
a întregi, a reconstitui, a reconstrui, a reface, a rescrie.
Recompunere, substantiv
Sinonime:
întregire, reconstituire, reconstrucție, reconstruire, refacere, rescriere, restructurare, sinteză, (învechit) recompoziţie, (rar) reconstituție.
Poutăli, verb (regional)
Sinonime:
a adăuga, a completa, a întregi.
Abnega, verb
Sinonime:
a nega, a renunța, a se consacra în întregime, a se dedica, a se devota, a se lepăda, a tăgădui.
Totalitate, substantiv
Sinonime:
ansamblu, exhaustivitate, generalitate, globalitate, integralitate, integritate, întregime, maximum, plenitudine, sumă, tot unitar, total, unanimitate, universalitate.
Totalmente, adverb
Sinonime:
absolutamente, completamente, cu desăvârșire, cu totul, în întregime, în mod complet, în toată plinătatea, perfectamente, radicalmente, total.
Diametral, adverb
Sinonime:
absolut, cu desăvârșire, cu totul (contrar), de la un capăt la altul, de-a curmezișul, în întregime, total; (locuțiune; diametral opus) de neîmpăcat, în opoziție totală, total opus, (învechit) diametralicește.
Refacere, substantiv
Sinonime:
creștere, fortificare, îndreptare, înfiripare, însănătoșire, întărire, întregire, întremare, înviorare, înzdrăvenire, lecuire, modificare, normalizare, prefacere, prelucrare, recompunere, reconfortare, reconstituire, reconstrucție, redresare, regenerare, regenerescență, reparare, reparat, reparație, restabilire, restaurare, ridicare, schimbare, tămăduire, tonificare, transformare, vindecare, (figurat) remontare, (învechit și figurat) sculătoare, (învechit și popular) împuternicire, (învechit și regional) meremet, (învechit și regional) meremetiseală, (învechit și regional) meremetisire, (învechit și regional) preînnoire, (învechit) meremetisit, (învechit) regenerație, (învechit) sănătoșare, (învechit) tămăduință, (învechit) vracevanie, (popular) dregere, (popular) dres, (popular) sculare, (popular) tămăduială, (prin Moldova) prefai, (rar) reconfort, (rar) reconstituție, (rar) reconstruire, (rar) redresament, (regional) răpăluit.
Integrativ, adjectiv
Sinonime:
complementar, întregitor.
Întregătate, substantiv (învechit)
Sinonime:
desăvârșire, întregime.
Rotunjire, substantiv
Sinonime:
completare, împlinire, îngrășare, întregire, mărire.
Toldui, verb (regional)
Sinonime:
a adăuga, a cădea la învoială, a conveni, a întregi, a prelungi, a se asocia, a se căsători, a se înțelege, a se învoi, a se sfătui în ascuns.
Reconstituire, substantiv
Sinonime:
întregire, puzzle, reasamblare, recompunere, reconstrucție, refacere, reîntregire, restabilire, (figurat) evocare, (rar) reconstituție, (rar) reconstruire.
Prisne, adjectiv invariabil (învechit și regional)
Sinonime:
curat, legitim, nativ, neamestecat, pur, sadea, (Maramureș) prizne. Prisne, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
chiar, cu totul, drept, exact, în întregime, întocmai, precis, tocmai.
Prisnă, substantiv (învechit)
Sinonime:
candelă, lumină veșnică. Prisnă, adjectiv invariabil (regional)
Sinonime:
adevărat, autentic, curat, neamestecat, pur, veritabil. Prisnă, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
chiar, complet, cu totul, exact, în întregime, întocmai, tocmai.
Complementariza, verb
Sinonime:
a deveni complementar, a se completa, a se întregi.
Complementarizare, substantiv
Sinonime:
completare, întregire.
Suplimentar, adjectiv
Sinonime:
accesoriu, adăugător, adițional, auxiliar, complementar, întregitor, subsidiar, (rar) complinitor.
Complectamente, adverb
Sinonime:
absolut, complet, completamente, cu desăvârșire, de tot, deplin, integral, în întregime, radical, total, (învechit și popular) sadea.
Rotunjit, adjectiv
Sinonime:
completat, gras, împlinit, întregit, mărit, plin, rotund, scurtat, sporit, (despre ochi) holbat, (despre ochi) larg deschis, (regional) rătunzit, (regional) rotunzat, (regional) rotunzit.
Împlinire, substantiv
Sinonime:
completare, complinire, efectuare, executare, execuție, facere, împlineală, împlinit, îndeplinire, înfăptuire, îngrășare, îngrășat, întregire, realizare, rotunjire, satisfacere, satisfacție, săvârșire, (impropriu) compensare, (impropriu) înlocuire, (învechit) faptă, (învechit) săvârșit.
Unanimicește, adverb (învechit)
Sinonime:
completamente, fără excepție, generalmente, în întregime, în unanimitate, totalmente, unanim, universalmente, (învechit) absolutamente.
Unificator, adjectiv
Sinonime:
aglutinant, coagulant, coeziv, consolidant, consolidator, fixativ, integrator, împreunător, închegător, întregitor, reunificator.
În întregime, locuțiune adverbială
Sinonime:
complet, completamente, cu totul, de tot, deplin, diametral, fără rezervă, in extenso, numai, plenar, radical, totalmente, de jos până sus, de la a la z, de la început până la sfârșit, de sus până jos, din cap până-n picioare, din fir în păr, din fir până în ață, din scoarță în scoarță, pe de-a-ntregul, sută la sută, (cu) trup și suflet, (învechit și regional) prisne, (învechit) de istov, (până) la piele.
In extenso, locuțiune adverbială
Sinonime:
complet, completamente, integral, în detaliu, în întregime, pe larg, totalmente.
Suplinire, substantiv
Sinonime:
completare, împlinire, înlocuire, întregire, substituire, (învechit) supletură, (livresc) supleare, (rar) suplinință.
Supleare, substantiv (livresc)
Sinonime:
completare, împlinire, întregire, suplinire.
Supletor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
întregitor, (variantă) supletoriu.
Întregăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
integritate, întregime, plenitudine, (învechit) întregătate, (învechit) întregiune.
