Înghi, substantiv (învechit)
Sinonime:
colț, unghi.
Înghicitoare, substantiv (popular)
Sinonime:
ghicitoare.
Înghilțăi, verb (regional)
Sinonime:
a cuprinde cu degetele și a strânge ca într-un laț, (variantă) a zbilțui.
Înghimp, substantiv (învechit)
Sinonime:
împunsătură, înghimpare, înghimpătură, înțepare, (figurat) mustrare.
Înghimpa, verb
Sinonime:
a împunge, a îndemna, a înțepa, a stimula; (figurat) a ironiza, a îmboldi, a mușca, a provoca dureri sufletești.
Înghimpare, substantiv (popular)
Sinonime:
împungere, înghimpat, înghimpătură, înțepare; (figurat) ironizare, îmboldire, îndemnare, provocare a unei dureri sufletești.
Înghimpat, adjectiv
Sinonime:
ghimpos, înțepat, mărăcinos, plin de ghimpi, spinos, țepos, (figurat) ironizat, (figurat) îmboldit, (figurat) îndemnat. Înghimpat, substantiv
Sinonime:
înghimpare; (figurat) ironizare, îmboldire, îndemnare.
Înghimpător, adjectiv
Sinonime:
înțepător, (figurat) sarcastic.
Înghimpătură, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
împunsătură, înțepătură.
Înghimpos, adjectiv
Sinonime:
cu ghimpi, ghimpos, spinos, țepos, (figurat) sarcastic.
Înghioldeală, substantiv
Sinonime:
ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghiontire.
Înghioldire, substantiv
Sinonime:
ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghiontire.
Înghionteală, substantiv
Sinonime:
ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împingere, înghiontire, înghiontit, (regional) înghioldeală, (regional) înghioldire.
Înghiontire, substantiv
Sinonime:
ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghiontit, (regional) înghioldeală, (regional) înghioldire.
Înghiontit, adjectiv
Sinonime:
îmbrâncit.
Înghiorț, interjecție
Sinonime:
ghiorț.
Înghiorțăi, verb (popular)
Sinonime:
a chiorăi, a ghiorăi, a înfuleca.
Înghiţi, verb Sinonime:
a mânca, a se hrăni; (figurat) a mistui, a absorbi, a face să dispară.
Înghiţitoare, substantiv feminin Sinonime:
gâtlej, gâtiţă.
Înghiţitură, substantiv feminin Sinonime:
îmbucătură, duşcă, o gură de (ceva).
Absorbi, verb Sinonime:
a acapara, a anexa, a aspira, a asimila, a suge, a încorpora, a îngloba, a înghiţi, a inhala, a îngurgita, a lua, a digera; (figurat) a preocupa, a captiva, a capta, a atrage.
Bea, verb Sinonime:
a consuma, a înghiţi, a sorbi, a ingurgita; a uda; (figurat) a cheltui, a risipi, a toca, a prăpădi.
Beregată, substantiv feminin Sinonime:
laringe, înghiţitoare, gâtlej.
Brânci, substantiv
Sinonime:
brâncă, ghiont, izbitură, îmbrânceală, împinsătură. Brânci, verb
Sinonime:
a ghionti, a izbi, a îmboldi, a îmbrânci, a împinge, a înghionti.
Buşeală, substantiv feminin Sinonime:
izbitură, ghiont, lovitură, înghiontire, înghionteală, înghesuială, îmbrânceală, bușitură.
Buşi, verb Sinonime:
a lovi, a izbi, a trânti, a bufni, a îmbrânci, a înghesui, a ghionti, a înghionti; a bate, a împinge. Buşî, verb (regional)
Sinonime:
a mărunţi pământul.
Cheltui, verb
Sinonime:
a arunca, a azvârli, a irosi, a împrăştia, a prăpădi, a risipi, a zvârli, a pierde, (livresc) a prodiga, (învechit şi regional) a prăda, (regional) a mătrăşi, a părădui, (Transilvania) a spesa, (învechit) a răşchira, (grecism învechit) a afierosi, (figurat) a înghiţi, a mânca, a păpa, a toca; a consuma; a desface, a plasa, a vinde.
Consuma, verb
Sinonime:
a întrebuința, a folosi, a utiliza; a mânca, a îngurgita; a nimici, a distruge; a se istovi, a se obosi, a se slei; (învechit) a metahirisi; a pierde; a bea; a cheltui; (figurat) a înghiţi; a intra, a merge; a (se) epuiza, a (se) isprăvi, a (se) sfârşi, a (se) termina, (regional) a (se) găti, (figurat) a (se) topi; a zbuciuma, a chinui.
Devora, verb Sinonime:
a mânca, a înghiţi, a consuma, a mistui.
Faringe, substantiv neutru
Sinonime:
beregată, gâtlej, (popular) înghiţitoare.
Gâtlej, substantiv neutru
Sinonime:
beregată, esofag, gât, guşter, înghițitoare, laringe, (învechit) grumaz, (regional şi familiar) guşă, (regional) gâtiţă.
Gură, substantiv feminin
Sinonime:
afirmaţie, bot, buză, ceartă, chei, clanţă, clobanț, clonț, cuvânt, declaraţie, decolteu, deschidere, deschizătură, dușcă, fleancă, fofelniță, gaură, gălăgie, gât, gâtlej, glas, grai, hanță, harță, îmbucătură, înghiţitură, lamă, (Moldova şi Bucovina) leoapă, leoarbă, mal, margine, mărturisire, meliță, moară, muzicuță, ochi, orificiu, papagal, pas, persoană (care trebuie întreținută), plisc, pupăză, răscroială, râșniță, rât, relatare, sărut, sărutare, scandal, sfadă, sorbitură, spusă, strâmtoare, strigăt, tăiş, trombon, țarcă, țipăt, vad, vorbă, vorbitor, zisă, (argou) mestecău, (argou) muie, (Banat şi Transilvania) flit, (botanică) (gura-lupului) (regional) colțul-lupului; (gură căscată) gură-cască, cască-gură; (învechit) rost, (plural) buze, (regional) mordă, (regional) pieptar.
Inhala, verb
Sinonime:
a aspira, a inspira, a înghiţi, a trage.
Îmbuca, verb Sinonime:
a mânca, a se hrăni, a înfuleca, a înghiţi; a se îmbina, a se ajusta, a se potrivi.
Îmbucătură, substantiv feminin Sinonime:
înghiţitură, dumicat.
Îndemna, verb
Sinonime:
a ațâța, a constrânge, a convinge, a da un impuls, a determina, a exorta, a face, a forța, a impulsiona, a incita, a îmbărbăta, a îmboldi, a încuraja, a îndupleca, a înflăcăra, a însufleți, a povățui, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) îmbia, a (se) pofti, a se mulțumi, a se simți bine, a sfătui, a sili, a stârni, a stimula, a susține, (figurat) a împinge, (grecism învechit) a parachinisi, (învechit și regional) a dudui, (învechit) a insufla, (învechit) a invita, (învechit) a mângâia, (învechit) a obliga, (învechit) a pricinui, (învechit) a provoca, (învechit) a semeți, (popular, figurat) a înghimpa, (popular, figurat) a mișca.
Înfuleca, verb Sinonime:
a mânca lacom, a înghiţi mult, a se îndopa.
Înţepa, verb Sinonime:
a (se) împunge, a (se) înghimpa.
Mânca, verb Sinonime:
a mesteca, a înghiţi; a se hrăni, a se alimenta; (figurat) a omite, a lua; (figurat) a nimici, a răpune, a distruge, a prăpădi; a pişca, a ciupi, a roade, a măcina.
Sorbi, verb Sinonime:
a absorbi, a suge, a înghiţi; (figurat) a preocupa, a captiva, a reţine.
Sorbitură, substantiv feminin Sinonime:
sorbire, înghiţitură, duşcă; (regional) zeamă, supă, ciorbă.
Topi, verb Sinonime:
a lichefia, a muia; (figurat) a potoli, a înduioşa, a îndupleca; a dizolva, a amesteca; a consuma, a înghiţi; a mistui; (figurat) a slăbi, a vlăgui, a usca, a istovi.
Trage, verb Sinonime:
a smulge, a scoate, a extrage; a duce, a târî, a mişca; a poposi, a se opri, a se instala, a se caza; a tinde, a aspira, a se îndrepta; a îndura, a pătimi, a suporta; a sorbi, a înghiţi, a bea; a trasa, a marca, a desena, a contura; a ţinti, a descărca arma; a sufla, a bate vântul.
Gât, substantiv neutru
Sinonime:
duşcă, gâtlan, gâtlej, grumaz, înghițitură, măsea, tub, țeavă, (popular) junghetură, (regional şi familiar) guşă, (regional) bucea, burlui; înfumurare, trufie, vanitate.
Absorbit (absorbită), adjectiv
Sinonime:
supt, înghițit, încorporat; (figurat) adâncit, preocupat, captivat.
Buşcă, substantiv
Sinonime:
gură, îmbucătură, înghiţitură, muşcătură.
Deglutiţie, substantiv
Sinonime:
absorbție, digestie, ingestie, înghiţire, ruminație.
Digerat, adjectiv
Sinonime:
mistuit; înghițit.
Dumicat, substantiv
Sinonime:
gură, îmbucătură, înghiţitură, muşcătură.
Dupăci, verb
Sinonime:
a ghionti, a izbi, a îmboldi, a îmbrânci, a împinge, a înghionti.
Duşcă, substantiv
Sinonime:
gât, gură, înghiţitură, sorbitură, (Transilvania) scopot.
Scopot, substantiv
Sinonime:
depărtare, distanţă, duşcă, gât, gură, interval, înghiţitură, răstimp, sorbitură, spaţiu, timp.
Îmbrâncire, substantiv
Sinonime:
ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghiontire, (regional) înghioldeală, înghioldire.
Ghiontire, substantiv
Sinonime:
îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împingere, înghionteală, înghiontire, (regional) înghioldeală, (regional) înghioldire.
Gâlgâi, verb
Sinonime:
a face gâl-gâl, a bolborosi, a sorbi cu înghițituri mari și zgomotoase.
Ingera, verb
Sinonime:
a înghiţi, (livresc) a ingurgita; a interfera.
Ingerare, substantiv
Sinonime:
ingestie, ingurgitare, înghiţire.
Ingestie, substantiv
Sinonime:
absorbție, consumație, deglutiție, digestie, ingerare, ingurgitație, înghiţire.
Ingurgita, verb
Sinonime:
a ingera, a înghiţi, (variantă) a îngurgita.
Ingurgitare, substantiv
Sinonime:
ingerare, ingurgitație, înghiţire, (variantă) îngurgitare.
Ingestiune, substantiv
Sinonime:
alimentație, absorbție, consumație, deglutiție, digestie, digestiune, ingerare, ingestie, ingurgitație, înghițire.
Îmbrânci, verb
Sinonime:
a (se) ghionti, a (se) izbi, a (se) îmboldi, a (se) împinge, a împinge violent, a (se) înghionti, (popular) a (se) buși, (regional) a (se) brânci, a (se) înghioldi, a(-și) da brânci, (prin Moldova) a (se) blendi, a (se) blendisi, a (se) dupăci, (prin Oltenia și Banat) a (se) popândi.
Fagocita, verb
Sinonime:
a absorbi, a devora, a înghiți, a îngloba.
Sbilțui, verb
Sinonime:
(regional) a îmbrățișa, a strânge (tare), a uni cu putere; (variante) a bilțui, a ghilțui, a înghilța, a înghilțăi, a sghilțui, a zbilțui.
Muşcătură, substantiv
Sinonime:
gură, îmbucătură, înghițitură, (popular) dumicat, (prin Transilvania) bușcă; înțepătură, usturime; (botanică) muşcată.
Ornamenta, verb
Sinonime:
a agrementa, a broda, a decora, a garnisi, a găti, a historia, a împodobi, a înfrumuseța, a înghirlanda, a orna, a pavoaza, a tapisa, (învechit) a galona.
Zbilțui, verb
Sinonime:
a strânge, a uni cu putere, (variantă) a înghilțăi.
Epiziocel, substantiv
Sinonime:
(medicină) hernie inghino-vaginală.
Disfagie, substantiv
Sinonime:
(medicină) greutate la înghițit.
Înghesuire, substantiv
Sinonime:
îndesare, înghesuială, înghesuit, îngrămădire, îngrămădit, ticsire, (variantă) înghezuire, (variantă) înghisuire, (variantă) înghizuire.
Ironizare, substantiv
Sinonime:
ironie, ironizat, persiflare, ridiculizare, satirizare, zeflemisire, (argotic) miștocăreală, (familiar) ciondănire, (familiar) luare în balon, (familiar) luare peste picior, (figurat) clănțănire, (figurat) cosorâre, (figurat) împungere, (figurat) înghimpare, (figurat) înghimpat, (figurat) înțepare, (figurat) șfichiuire, (figurat) urzicare.
Mărăcinos, adjectiv
Sinonime:
ghimpos, mărăcinit, spinos, țepos, (învechit) ciulinos, (învechit) scăios, (popular) înghimpat.
Îmbegsi, verb (regional)
Sinonime:
a (se) ghionti, a (se) înghioldi, a (se) înghionti, (regional) a (se) begsi.
Ghioldorosi, verb (regional)
Sinonime:
a bolborosi; a înghioldi.
Bruci, verb (regional)
Sinonime:
a ațâța, a ghionti, a îndemna, a înghionti, a înțepa, (variantă) a bruși.
Bruceală, substantiv
Sinonime:
ațâțare, bătaie, ghiontire, îndemnare, înghiontire, lovire, păruială; (agricultură) găurire, găurit.
Dicăsit, adjectiv (regional)
Sinonime:
bătut, constrâns, înghiontit.
Înțepătură, substantiv
Sinonime:
bold, ciupitură, cui, furnicătură, împungătură, împunsătură, înghimpătură, înjunghietură, înțepare, junghi, junghietură, pișcătură, (figurat) aluzie răutăcioasă, (figurat) ironie, (figurat) persiflare, (figurat) săgeată, (figurat) săgetătură, (figurat) șfichiuitură, (figurat) zeflemea, (grecism învechit) nixis, (învechit) puntură, (medicină) puncție, (popular și figurat) tăietură, (popular) stricnitură, (regional) picneală.
Împingere, substantiv
Sinonime:
expulsie, ghiontire, îmboldire, îmbrânceală, îmbrâncire, îmbrâncitură, împins, împinsătură, înghionteală, înghiontire, luptă, mers din greu, (figurat) izgonire, (figurat) respingere, (ironic) mituire, (învechit) dovedire, (regional) înghioldeală, (regional) înghioldire, (regional) înieptare.
Înțepare, substantiv
Sinonime:
împungere, înțepătură, pișcare, (figurat) ironizare, (învechit) tragere în țeapă, (popular) înghimpare, (regional) brucire, (regional) scociorâre, (regional) țicurare, (variantă) (regional) înțăpare.
Laringe, substantiv
Sinonime:
(anatomie) beregată, cutie vocală, gâtlej, înghițitoare, (regional) gâtiță; (variante învechite) laring, laringa, larings, larinx.
Ghirlandat, adjectiv (rar)
Sinonime:
înghirlandat.
