Înduioşa, verb Sinonime:
a emoţiona, a mişca, a impresiona; a întrista, a indispune, a supăra.
Înduioşare, substantiv
Sinonime:
duioșie, emoție, emoționare, impresionare, mișcare, (învechit) înduioșire.
Înduioşător (înduioșătoare), adjectiv Sinonime:
mișcător, impresionant, emoţionant; melancolic, întristător.
Atingător (atingătoare), adjectiv Sinonime:
(figurat) înduioşător, emoţionant, impresionant, bulversant, fascinant, subjugant.
Atins (atinsă), adjectiv
Sinonime:
alipit, apucat, contactat, emoționat, gustat, impresionat, insultat, îndeplinit, înduioșat, jignit, lezat, lovit, menționat, mişcat, ofensat, posedat, tulburat, ultragiat, vătămat. Atins, substantiv (învechit)
Sinonime:
asemănare, atacare, atingere, jignire, lovire.
Duios (duioasă), adjectiv
Sinonime:
mişcător, emoţionant; mângâietor, blând, dulce, tandru, sentimental; îndurerat, trist, melancolic, înduioşător, afectuos, întristat.
Emoţiona, verb
Sinonime:
a (se) tulbura, a se impresiona, a se cutremura, a fi mişcat, a înduioşa, a mişca, (figurat) a atinge, a pătrunde, a sensibiliza.
Impresionant (impresionantă), adjectiv
Sinonime:
considerabil, duios, emoționant, falnic, grandios, grav, impozant, impunător, înduioșător, maiestuos, mare, măreţ, mișcător, patetic, răscolitor, semeț, solemn, spectaculos, splendid, tulburător, uluitor, vibrant, zguduitor, (figurat) dramatic, (figurat) trufaș, (învechit și regional) fălos, (învechit) simțitor, (livresc) magnific, (livresc) spectacular, (popular) mândru, (rar) răvășitor.
Îndurare, substantiv feminin Sinonime:
milă, înduioşare, compătimire, compasiune, bunătate.
Milostivire, substantiv feminin Sinonime:
milă, îndurare, compătimire, înduioşare, bunăvoință, binefacere, pomană, dar; dărnicie, generozitate, bunătate, clemenţă.
Muia, verb
Sinonime:
a atenua, a ceda, a descrește, a diminua, a domoli, a emoționa, a fi plin de, a înduioșa, a îndupleca, a înmuia, a lăsa, a mărunți, a micșora, a modera, a moleși, a pondera, a pune rufele în apă înainte de spălat, a reduce, a scădea, a se blegi, a se calma, a se crăpa, a se face mai moale, a se face zob, a se îmbăia, a se îmblânzi, a se încălzi, a se linişti, a se potoli, a se scălda, a se sparge, a se terciui, a se uda, a slăbi, a tempera, a umezi, a vlăgui, (familiar) a se bleojdi, (figurat) a (se) fleșcăi, (figurat) a se turti, (fonetică) a palataliza, (învechit) a se încări, (popular) a întinge, (popular) a se cofleși, (popular) a se coleși, (prin Muntenia și Oltenia) a se pricăli, (prin Transilvania) a se bălmăji.
Topi, verb Sinonime:
a lichefia, a muia; (figurat) a potoli, a înduioşa, a îndupleca; a dizolva, a amesteca; a consuma, a înghiţi; a mistui; (figurat) a slăbi, a vlăgui, a usca, a istovi.
Duioşie, substantiv
Sinonime:
gingășie, melancolie, tristețe, jale, înduioşare.
Emoţionare, substantiv
Sinonime:
impresionare, înduioşare, mişcare, sensibilizare, tulburare.
Emoţionat, adjectiv
Sinonime:
cuprins de emoție, impresionat, înduioşat, mişcat, tulburat, (figurat) atins, sensibilizat.
Răvăşitor, adjectiv
Sinonime:
duios, emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, patetic, răscolitor, tulburător, vibrant.
Impresionat, adjectiv
Sinonime:
emoționat, înduioșat, mișcat, sensibilizat, tulburat, (figurat) atins.
Impresionare, substantiv
Sinonime:
emoționare, înduioșare, mișcare, sensibilizare.
Planisi, verb (învechit)
Sinonime:
a ademeni, a amăgi, a încânta, a înduioșa, a înșela, a minți, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a se lăsa ademenit, a se lăsa sedus, a seduce, a trișa.
Înmuiat, adjectiv
Sinonime:
calmat, devenit moale, îmblânzit, înduioșat, înlăcrimat, liniștit, mișcat, moale, muiat, potolit, scăldat, udat, umezit, (figurat) fără putere, (figurat) fără vlagă.
Înduioșire, substantiv (învechit)
Sinonime:
înduioșare.
Înduioși, verb (învechit)
Sinonime:
a înduioșa.
Umezire, substantiv
Sinonime:
îmbibare, înduioșare, înlăcrimare, stropire, stropit, udare, udat, umezit.
Sensibilizat, adjectiv
Sinonime:
emoționat, impresionat, înduioșat.
Sensibile, adverb (italienism)
Sinonime:
(muzică) cu înduioșare, cu simțire, înduioșător.
Înduplecăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
convertire, înduioșare, înduplecare, mlădiere, (desuet) compătimire.
Umilenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
blândețe, căință, durere sufletească, înduioșare, milă, mustrare de cuget, umilință, (variantă) omilenie, (variantă) umelenie.
