Încaier, substantiv (învechit)
Sinonime: bătaie, încăierare, luptă, (regional) încăibărare, (regional) încăierat.  Încăierare, substantiv feminin
Sinonime: bătaie, harță, hărțuială, hărțuire, încăierătură, încleștare, înfruntare, luptă, (familiar) tăvăleală, (familiar) trânteală, (figurat) ciocnire, (învechit și regional) război, (rar) încaier, (regional) încăierat.  

---

Bate, verb
Sinonime: a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma, (regional) a jupăi; (reflexiv) a se război, a se lupta, a se răfui, a se încăiera, (învechit) a se oşti; a învinge, a birui, a izbândi, a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.  Bătaie, substantiv feminin
Sinonime: altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.  Burduşeală, substantiv feminin (familiar)
Sinonime: bătaie, cotonogeală, încăierare.  Coliziune, substantiv feminin
Sinonime: izbire, lovire, ciocnire, (figurat) conflict, încăierare, luptă.  Cotonogeală, substantiv feminin
Sinonime: (familiar) bătaie, păruială, corecţie, încăierare, răfuială, burdușeală.  Harţă, substantiv feminin
Sinonime: animozitate, arţag, bătaie, bătălie, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, harţ, harţag, încăierare, învrăjbire, litigiu, luptă, neînţelegere, război, vrajbă, zâzanie.  Hărţui, verb
Sinonime: a asmuţi, a ataca, a ațâța, a cicăli, a întărâta, a necăji, a nu lăsa în pace, a obosi, a pisa, a sâcâi, a se încăiera, a se înfrunta, a se lua la luptă, a suci şi răsuci, a tachina, a zădărî, (variantă) a hârțui.  Hârjoană, substantiv feminin
Sinonime: ciondăneală, gâlceavă, harță, hârjoneală, încăierare (în joacă), joacă, tachinare, zbenguială, zburdălnicie, (regional) zbânț.  Încleştare, substantiv feminin
Sinonime: strânsoare; (figurat) contracţie; încăierare, bătaie, înfruntare.  Păruială, substantiv feminin
Sinonime: încăierare, trânteală, bătaie, chelfăneală, ciomăgeală.  Pricinui, verb
Sinonime: a cauza, a produce, a prilejui, a da naştere, a genera, a ocaziona; (regional) a se certa, a se încăiera, a se înfrunta.  Răfui, verb
Sinonime: a se certa, a se bate, a se încăiera, a se lupta, a se răzbuna; a achita, a plăti, a lichida.  Război, substantiv neutru
Sinonime: conflagraţie, conflict militar, luptă, bătălie, măcel, masacru, carnaj; (figurat) învrăjbire, ceartă, neînţelegere, vrajbă.

Război, verb
Sinonime: a se lupta, a se bate, a se oşti, a se încăiera, a se masacra; (figurat) a se certa, a fi în conflict.  Tevatură, substantiv feminin (popular)
Sinonime: zarvă, gălăgie, scandal, tărăboi, tămbălău, larmă, zgomot; bucluc, neplăcere, dandana, belea, încurcătură; tulburare, încăierare, răscoală, răzmeriţă, ciocnire.  Toi, substantiv neutru
Sinonime: învălmăşeală, încăierare, tărăboi, zarvă, larmă; punct culminant, dric; (învechit) ceată, stol, cârd, grup, roi, mulțime.  Tăvăleală (tăvăleli), substantiv feminin
Sinonime: bătaie, trânteală; rostogolire; încăierare, luptă.  Cafteală, substantiv
Sinonime: caft, bătaie, încăierare.  Ciocnire, substantiv
Sinonime: izbire, lovire, tamponare, (livresc) coliziune, impact, (rar) întreciocnire; ciobire, spargere; animozitate, bătălie, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, încăierare, înfruntare, litigiu, luptă, neînţelegere, vrajbă, zâzanie.  Corn, substantiv
Sinonime: aripă, capăt, căprior, coastă, colţ, cotlon, flanc, margine, ungher, unghi, rădaşcă, răgace; (învechit) trompă, (biserică) filacteră, (rar, la plural) tfiline, (învechit) advar; (cornul-secarei) (regional) pintenul-secarei; (expresie) (cu coarne) exagerat, de necrezut, gogonat, umflat; (expresie) (a lua în coarne) a împunge cu coarnele, (figurat) a se repezi cu vorba la cineva, a certa pe cineva; (expresie) (a fi mai cu coarne decât altul) a fi mai grozav decât altul; (expresie) (a pune funia în coarne) a înșela, a amăgi; (expresie) (a se lua în coarne cu cineva) a se încăiera, a se lua la harță; (expresie) (a-și arăta coarnele) a-și manifesta răutatea; (expresie) (a căuta în coarne) a se uita în coarne, a îndeplini toate capriciile cuiva, a răsfăța; (expresie) (a pune coarne) a călca credința conjugală, a înșela; (popular) (cel cu coarne) dracul; olifant; (articulat) (cornul-caprei) roşcovă; (articulat) (cornul-dracului) barba-popii; (articulat) (cornul-salcei) brâncă.  Hărţuială, substantiv
Sinonime: încăierare, hărţuire.  Hărţuire, substantiv
Sinonime: încăierare, hărţuială.  Trânteală, substantiv
Sinonime: bătaie, chelfăneală, încăierare, luptă, scărmăneală.  Hârjoneală, substantiv
Sinonime: hârjoană, încăierare în joacă, zbenguială, (regional) zbânţ.  Rix, substantiv
Sinonime: ceartă, controversă, dispută, încăierare, rixă.  Pugilat, substantiv
Sinonime: arta nobilă, bătaie, box, catch, dispută, încăierare, jiu-jitsu, karate, pugilism, rix, sportul cu mănuşi.  Harț, substantiv
Sinonime: (regional) ceartă, harță, încăierare, sfadă.  Înfurci, verb (învechit și popular)
Sinonime: a avea de furcă, a se bifurca, a se certa, a se desface în două, a se încăiera, (variantă) a se înfurca.  Înfurca, verb (învechit și popular)
Sinonime: a (se) bifurca, a (se) desface în două părți, a lua fân în furcă, a se încrăci, a se înfurci, (figurat) a avea de furcă, (figurat) a se încăiera.  Cinghel, substantiv
Sinonime: belciug, cârlig, cerc, cinghil, cinghir, fretă, inel; (argou) bătaie, încăierare.  Trosneală, substantiv
Sinonime: bătaie, încăierare; furt, spargere.  Hârjoni, verb (regional)
Sinonime: a bâzâi, a necăji, a nu-i da pace, a se drăgosti, a se încăiera în glumă, a se juca, a se lua la harță, a se lua la hârjoană, a se zbengui, a tachina.  Hârjonire, substantiv
Sinonime: hârjoană, hârjoneală, hârjonit, încăierare (în joacă).  Încocleți, verb (regional)
Sinonime: a începe, a se încăiera, a se încinge, a se încleșta, a se porni, a se stârni, (regional) a se încocleța.  Încocleța, verb (regional)
Sinonime: a (se) încăiera, a (se) încleșta, a apuca strâns, a înhăța, a ticlui bine o minciună, a vorbi coerent, (variantă) a se încocleți.  Răsboi, substantiv (învechit)
Sinonime: bătălie, conflict armat, încăierare, luptă, război.

Răsboi, verb (învechit)
Sinonime: a face război, a lupta.  Încrâncenare, substantiv
Sinonime: cruzime, cutremurare de oroare, groază, încăierare sângeroasă, încăpățânare, încleștare sângeroasă, încremenire de spaimă, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, neîndurare, nemulțumire, oroare, spaimă, teroare, (figurat) cutremur, (învechit și popular) oțărâre, (învechit și regional) scârbă, (învechit) spăimântare, (învechit) spăimântătură, (regional) înfricare, (regional) pălitură.  Învălmăşeală, substantiv
Sinonime: afluență, aflux, aglomerație, grămădeală, îmbulzeală, încurcătură, înghesuială, îngrămădeală, învălmășie, învălmășire, învălmășit, zarvă, zgomot mare, (Banat și prin Oltenia, Transilvania) năloagă, (figurat) confuzie, (figurat) încăierare, (învechit) glogozeală, (învechit) învălmășitură, (învechit) neorânduială, (popular) valmă, (Transilvania) vlog, (variantă) vălmășeală.