Tușă (tușe), substantiv
Sinonime:
clapă; (sport) limită, linie, margine; (scrimă) atingere; stil, manieră.
Tuşeu, substantiv neutru Sinonime:
atingere, palpare, tatonare.
Expectoraţie, substantiv feminin
Sinonime:
expectorare, flegmă, scuipat, spută, salivație, tuse.
Buduhoală, substantiv
Sinonime:
arătare, monstru, pocitanie, pocitură; tuse convulsivă.
Convulsiv, adjectiv
Sinonime:
automatic, convulsivant, involuntar, iregular, nervos, paroxistic, sacadat, spasmodic, spastic, (figurat) violent; (tuse convulsivă) tuse măgărească.
Expectora, verb
Sinonime:
a elimina prin tuse, a scuipa, a eructa.
Chintă, substantiv
Sinonime:
(muzică) interval de cinci note consecutive; atac de tuse; (scrimă) poziție de apărare; (variantă) cvintă.
Hârâială, substantiv
Sinonime:
hârâit, hârâitură, hârcâială, hârcâit, horcăială, tuse (din piept); (figurat) ceartă, ciorovoială.
Jabă, substantiv
Sinonime:
aftă, boală, tuse câinească. Jabă, interjecție
Sinonime:
marş.
Măgăreaţă, substantiv (popular și familiar)
Sinonime:
măgăriţă; tuse convulsivă.
Tușineală, substantiv (regional)
Sinonime:
(regional) curățitură, lână tușinată, tușinătură; (variantă) tușeneală.
