Seamă, substantiv feminin
Sinonime: socoteală, calcul, cont; însemnătate, importanţă, vază, faimă; fel, gen, soi; rost, ordine, rânduială; număr, cantitate, câţiva, o serie.  Seamăn, substantiv masculin
Sinonime: om, individ; aproapele.  Seanță, substantiv
Sinonime: (învechit) ședință.  Searbăd (searbădă), adjectiv
Sinonime: insipid, fad; (figurat) plictisitor, uniform, monoton; palid, vlăguit, veştejit, fără nuanţe.  Sebastocrator, substantiv (învechit)
Sinonime: august, (învechit) sevastocrator.  Seboreic (seboreică), adjectiv
Sinonime: gras, adipos.  Sebum, substantiv
Sinonime: (biologie) (regional) usuc, (învechit) smegmă.  Sec (seacă), adjectiv
Sinonime: uscat, arid, neproductiv, deşert; (figurat) fără sens, van, zadarnic; prost, tembel, tâmpit, absurd.  Seca, verb
Sinonime: a usca, a asana, a goli; a se pierde, a se termina, a dispărea (despre o apă); (figurat) a stoarce, a istovi, a vlăgui, a slei; (figurat) a se atrofia, a se veşteji, a paraliza.  Secăciune, substantiv feminin
Sinonime: uscăciune, secetă.  Secărăți, verb
Sinonime: (regional) a secări.  Secărică, substantiv
Sinonime: (botanică) chimen, chimion.  Secăţiu, adjectiv
Sinonime: arid, costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv.  Secăţiv, adjectiv
Sinonime: arid, costeliv, jigărit, pipernicit, pirpiriu, prăpădit, prizărit, răpciugos, sec, sfrijit, slab, slăbănog, uscat, uscățiv.  Secătui, verb
Sinonime: a istovi, a epuiza, a stoarce, a vlăgui, a slei, a obosi; a sărăci, a seca, a dispărea.  Secătuire, substantiv
Sinonime: extenuare.  Secătuit, adjectiv
Sinonime: epuizat, extenuat, gol, obosit, sleit, stors, terminat.  Secătură, substantiv feminin
Sinonime: om neserios, om netrebnic, fluşturatic.  Secentism, substantiv
Sinonime: manierism, (învechit) prețiosism.  Secera, verb
Sinonime: (figurat) a ucide, a decima.  Secerăciune, substantiv
Sinonime: recoltă (de cereale), secerare, secerătură, seceriș.  Secerat, substantiv neutru
Sinonime: seceriş, seceră.  Secerăţică, substantiv
Sinonime: secerea, seceră mică.  Secerătură, substantiv
Sinonime: mirişte, recoltă secerată (sau de secerat), secerare, secerat, seceriş.  Seceriş, substantiv neutru
Sinonime: secerat, seceră; recoltă, roade.  Seceruică, substantiv
Sinonime: săbioară, săbiuță, seceră mică, secerea, secerățică; (botanică) amăreală, iarbă-lăptoasă.  Secesiune, substantiv feminin
Sinonime: separare, despărţire, izolare.  Secetă, substantiv feminin
Sinonime: uscăciune, arșiță.  Secfestrare, substantiv
Sinonime: sechestrare.  Secfestrariseală, substantiv
Sinonime: (învechit) sechestrare (de bunuri).  Secfestrarisi, verb
Sinonime: a sechestra.  Secfestrarisire, substantiv
Sinonime: (învechit) sechestrare (de bunuri).  Secfestrarisit, adjectiv
Sinonime: (învechit) sechestrat.  Secfestrarisitor, substantiv
Sinonime: (învechit) executor al unui sechestru, sechestrator.  Sechelă, substantiv
Sinonime: consecință, efect, implicație, incidență, repercusiune, rezultat, urmare, urmă.  Sechestra, verb
Sinonime: a claustra, a confisca, a foglăli, a funtui, a izola, a kidnapa, a prenora, a pune (sub) sechestru, a pune de o parte, a răpi, a reține cu forța, a se depărta de lume, a zeberi, (învechit și regional) a secfestrui, (învechit) a popri, (învechit) a secfestra, (învechit) a secfestrarisi, (regional) a cuprinde.  Sechestrare, substantiv
Sinonime: arestare, arestuire, captivitate, carantină, claustrație, confiscare, detenție, incarcerație, internare, izolare, izolație, kidnapare, kidnapping, răpire, recluziune, sechestraţie, sechestru, (învechit) sechestrațiune, (popular) zălogire.  Sechestrat, adjectiv
Sinonime: claustrat, izolat, kidnapat, luat cu forța, răpit, reținut, (învechit) secfestruit, (popular) zălogit.  Sechestraţie, substantiv
Sinonime: carantină, detențiune, încarcerare, sechestrare, (învechit) secfestrare.  Sechestrator, substantiv
Sinonime: executor, (învechit) secfestrarisitor.  Sechestrectomie, substantiv
Sinonime: (medicină) sechestrotomie.  Sechestru, substantiv
Sinonime: cauțiune, confiscare, depozit, gaj, (învechit) secvestru, (popular) zălog, (învechit) zebereală, poprire; țesut necrozat.  Sechin, substantiv (învechit)
Sinonime: (monedă de aur) țechin.  Sechiraş, substantiv
Sinonime: (învechit) birjar, cărăuș, căruțaș, chirigiu, mânător de cai, surugiu, vizitiu.  Seci, substantiv
Sinonime: (învechit și popular) ciritei, curătură, gard viu, îngrăditură, întăritură, laz, loc îngrădit, nimăt, nuia, parapet, pădurice, pășune, runc, secătură, tăietură, teren despădurit, vreasc.  Secică, substantiv
Sinonime: (regional) paie mărunte, păiș, satâr (de mărunțit paie), șișcă.  Seciui, verb
Sinonime: (învechit și regional) a defrișa, a îngrămădi, a prăvăli, a reteza.  Secol, substantiv neutru
Sinonime: veac.  Second-hand, adjectiv
Sinonime: de calitate inferioară, folosit, la mâna a doua, purtat, uzat, vechi; indirect.  Seconda, verb
Sinonime: a acompania, a ajuta, a fi alături, a însoți, a sprijini, a urma, (variantă) a secunda.  Abandona, verb
Sinonime: a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.  Aberant (aberantă), adjectiv
Sinonime: greşit, eronat, denaturat, absurd, anormal, derezonabil, nebunesc, grotesc, ilogic, paradoxal, stupid; care diferă, care se abate (de la normal), care se îndepărtează de normal.  Abjura, verb
Sinonime: a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.  Absenta, verb
Sinonime: a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli.

Absenţă, substantiv feminin
Sinonime: lipsă, inexistenţă, carență, dispariție, omisiune; neatenţie, distracţie.  Abţine, verb
Sinonime: a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.  Aburi, verb
Sinonime: a se umezi, a se înceţoşa; a învălui cu vorbele, a minți, a păcăli.  Accepţie, substantiv feminin
Sinonime: înţeles, sens, semnificaţie, valoare.  Accesoriu (accesorie), adjectiv
Sinonime: secundar, neesenţial, minor, adițional, neglijabil, inutil.  Aciua, verb
Sinonime: a (se) adăposti, a se stabili, a găsi un adăpost, a (se) oploşi, a (se) pripăşi.  Aclimatiza, verb
Sinonime: a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.  Acuza, verb
Sinonime: a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa.  Adagiu, substantiv neutru
Sinonime: maximă, sentinţă, cugetare, dicton, aforism, precept, proverb.  Adapta, verb
Sinonime: a (se) acomoda; a (se) potrivi, a (se) deprinde, a (se) armoniza, a (se) ajusta, a (se) aclimatiza, a se familiariza, a transpune, a asambla, a combina, a se conforma.  Ademeni, verb
Sinonime: a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a îmbia, a corupe, a amăgi, a înşela, a tenta.  Adera, verb
Sinonime: a se alătura, a se ralia, a se ataşa, a se lipi, a se fixa, a se asocia, a se afilia.  Adipos (adipoasă), adjectiv
Sinonime: gras, seboreic, obez.  Administrator, substantiv masculin
Sinonime: econom, intendent, manager, șef, patron, gestionar, gerant; (învechit) epistat, logofăt, vechil, vătaf.  Aduce, verb
Sinonime: a transporta, a purta; a produce, a rodi, a face; a fi la fel cu, a semăna cu.  Afectiv (afectivă), adjectiv
Sinonime: sentimental, emoțional, sufletesc; emotiv, sensibil, mişcător.  Afectivitate, substantiv feminin
Sinonime: căldură sufletească, sensibilitate, simţire, emotivitate.  Aforism, substantiv neutru
Sinonime: maximă, cugetare, adagiu, sentinţă, dicton, proverb.  Afuma, verb
Sinonime: (figurat) a se îmbăta, a se chercheli, a se ameţi, a bea prea mult, a se face matol.  Agăţa, verb
Sinonime: (variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă.  Aglomera, verb
Sinonime: a (se) îngrămădi, a (se) aduna, a (se) îmbulzi, a se înghesui, a se suprapopula, a se ticsi.  Ahtiat (ahtiată), adjectiv
Sinonime: setos, însetat, dornic, pasionat de (ceva), avid.  Albi, verb
Sinonime: a înălbi; a încărunţi, a îmbătrâni; a străluci, a (se) lumina, a se face alb.  Alege, verb
Sinonime: a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.  Ales (aleasă), adjectiv
Sinonime: deosebit, prețios, valoros, remarcabil, distins, rafinat, fin, excepţional, selecţionat, votat.  Alia, verb
Sinonime: a se uni, a se întovărăşi, a se solidariza; a împreuna, a amesteca (prin topire), a pune la un loc, a fuziona, a (se) lega.  Aliena, verb
Sinonime: a înstrăina; a transfera, a preda; (figurat) a se sminti, a înnebuni, a se ţicni, a se prosti.  Alimenta, verb
Sinonime: a (se) hrăni, a mânca, a se întreţine, a aproviziona, a furniza, a întreține.  Aluneca, verb
Sinonime: a se deplasa, a cădea, a se rostogoli; a se strecura, a pătrunde, a se fofila, a se tupila.  Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime: plăcut, simpatic, gentil, binevoitor, prietenos, politicos, civilizat, abordabil, primitor, agreabil, ospitalier, sociabil, serviabil.  Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime: bunăvoinţă, gentileţe, politeţe; compliment, serviabilitate, sociabilitate, comunicativitate.  Ambala, verb
Sinonime: a împacheta, a face pachet, a înfăşura; (figurat) a se aprinde, a se enerva, a se mânia.  Ameliora, verb
Sinonime: a (se) îmbunătăţi, a (se) înnobila, a (se) îndrepta, a se face mai bun, a se perfecționa, a se înfrumuseţa.  Amesteca, verb
Sinonime: a combina, a împreuna, a îmbina, a asocia; a interveni, a (se) băga, a participa la (ceva), a se aglutina.  Ameţi, verb
Sinonime: a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.  Amorţi, verb
Sinonime: a înţepeni, a înlemni, a încremeni, a îngheţa (uşor), a paraliza, a înceta, a opri, a conteni, a adormi, a se anchiloza.  Amputa, verb
Sinonime: a tăia, a secţiona, a desprinde, a detaşa, a reteza, a trunchia, a ciunti, a mutila.  Amurgi, verb
Sinonime: a (se) însera, a (se) întuneca, a asfinţi (soarele), a se face întuneric.  Angaja, verb
Sinonime: a primi, a încadra, a tocmi; (reflexiv) a se obliga, a se antrena în (ceva), a se apuca.  Angelic (angelică), adjectiv
Sinonime: îngeresc, serafic, nobil, pur, nepătat, celest, inocent, sfânt.  Anost (anostă), adjectiv
Sinonime: plicticos, plictisitor, searbăd, banal, neinteresant, de rând, fad, monoton, uniform.  Antic (antică), adjectiv
Sinonime: vechi, de demult, arhaic, ancestral, demodat, desuet, secular, vetust; uzat, folosit.  Aparte, adjectiv si adverb
Sinonime: separat, distinct; deosebit, special.  Aparţine, verb
Sinonime: a ţine de (ceva, cineva), a fi al cuiva, a se cuveni cuiva.  Apărea, verb
Sinonime: a se arăta, a se ivi, a ieşi la lumină, a răsări, a (se) naște, a se detașa, a se produce, a se profila.  Apela, verb
Sinonime: a telefona; a cere, a adjura, a invoca, a solicita; a se adresa cuiva, a recurge la (ceva), a se folosi de (ceva sau cineva).  Apleca, verb
Sinonime: a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.