Drept, adverb
Sinonime:
aţă, direct, perpendicular, vertical, (învechit) prost, ţeapăn; adevărat, just, corect; chiar, exact, întocmai, precis, tocmai, (popular) oblu, taman, (învechit şi regional) prisne, (prin Oltenia) tam, (învechit, în Transilvania) acurat, (popular, figurat) curat. Drept, substantiv
Sinonime:
jurisprudenţă, (învechit şi popular, la plural) legile, (învechit) drit; calitate, împuternicire, privilegiu; (drept de preferință) prioritate; (drept de reproducere) (englezism) copyright. Drept, prepoziție
Sinonime:
lângă, de, în față, alături de, pentru, ca, în calitate de, în loc de; (drept care) așadar, prin urmare, deci.
Drept (dreaptă), adjectiv
Sinonime:
orizontal, plan, neted, direct, (livresc) rectiliniu, (popular) oblu, vertical, erect, abrupt, neaplecat, ţeapăn, plat, şes, (regional) şesos, (Oltenia şi Banat) polejnic, (învechit) tins, tocmai, (figurat) ras, şters; imparţial, neparţial, nepărtinitor, obiectiv, (învechit) nefăţărit, adevărat, echitabil, just, îndreptăţit, cinstit, integru, cumsecade, moral, curat, corect.
Dreptar, substantiv
Sinonime:
(tehnică) colţar, echer, (regional) cot, ghiunie; cocârlă, schimbătoare.
Dreptate, substantiv feminin
Sinonime:
echitate, justiţie, (învechit) lege, justeţe, adevăr; acţiune, cauză, judecată, proces.
Dreptunghi, substantiv
Sinonime:
paralelogram, patrulater, (învechit) rectangul.
Dreptunghiular, adjectiv
Sinonime:
cvadrangular, rectangular, quadrangular.
Adevărat (adevărată), adjectiv Sinonime:
real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.
Autoriza, verb Sinonime:
a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.
Autorizaţie, substantiv feminin Sinonime:
împuternicire, drept, permisiune, îngăduință, licență, act, document, aprobare, permis.
Avantaj, substantiv neutru Sinonime:
folos, câştig, profit; privilegiu, favoare, interes, drept; atu.
Băţ, substantiv neutru Sinonime:
bâtă, ciomag, baston, (regional) botă. Băț, adjectiv (familiar) Sinonime:
drept, ţeapăn, tare. Băţ, adverb
Sinonime:
ţeapăn.
Băţos (băţoasă), adjectiv Sinonime:
drept, ţeapăn, tare; (figurat) rigid, îngâmfat, plin de sine.
Beneficiu, substantiv neutru Sinonime:
avantaj, bonus, drept, câştig, profit, folos, avantaj, rentabilitate, randament, excedent, marjă, venit.
Ca, adverb Sinonime:
cum, după cum, precum, aşa cum, de exemplu, bunăoară; aproape, cam, aproximativ, circa, vreo. Ca, prepoziție Sinonime:
cât, la fel cu, în felul, decât, în calitate de, drept, în ce priveşte, cât priveşte, cu privire la. Ca, conjuncție Sinonime:
pentru ca, așa ca. Că, conjuncție Sinonime:
căci, fiindcă, deoarece, pentru că; încât, de, să; doar.
Canonic (canonică), adjectiv
Sinonime:
autentic, canonial, conform, convenabil, dogmatic, în spirit religios, legitim, normativ, obligatoriu, ortodox, regulamentar; (drept canonic) drept bisericesc.
Cădere, substantiv feminin
Sinonime:
picare, căzătură, prăbuşire, dărâmare, năruire, prăvălire, răsturnare; (geografie) (cădere de apă) cascadă; scăpare, lăsare, dispariţie; eşec, insucces, nereuşită, (livresc) fiasco, chix; (figurat) calitate, competenţă, capacitate, pricepere, drept.
Clironomie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
drept ereditar, moștenire, patrimoniu, succesiune.
Competent (competentă), adjectiv
Sinonime:
priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.
Corect (corectă), adjectiv Sinonime:
cumsecade, onest, cinstit, loial, de bună credinţă, de caracter, ireproşabil; adevărat, just, drept, întemeiat.
Cot, substantiv neutru
Sinonime:
cotitură, întorsătură, ocoliş, meandru; (prin Transilvania) şing; (figurat) colţ, colţar, cotlon, dreptar, echer, unghi, ungher. Coț, interjecție (regional)
Sinonime:
scârț!
Curat, adverb
Sinonime:
întocmai, chiar aşa, exact, precis, clar, desluşit, lămurit, limpede, chiar, drept, explicit, expres, răspicat, tocmai.
Cuveni, verb
Sinonime:
a se cădea, a-i reveni, a trebui; a merita, a avea dreptul, a cadra, (învechit) a se dostoi, a privi, a putea.
Cuvios, adjectiv
Sinonime:
credincios, cucernic, cuviincios, decent, evlavios, inteligent, milostiv, omenos, pios, politicos, preacredincios, religios, sfânt, smerit, (franțuzism) devot, (în limbajul bisericesc) drept, (învechit și regional) smernic, (învechit) asemănător, (învechit) bine-credincios, (învechit) blagocestiv, (învechit) distins, (învechit) frumos, (învechit) înțelept, (învechit) just, (învechit) motivat, (învechit) pietos, (învechit) postnic, (învechit) potrivit, (învechit) pravoslavnic, (învechit) preapodobit, (învechit) preapodobnic, (învechit) râvnitor, (învechit) respectuos, (învechit) suficient, (variantă) (învechit) cuvinios, (variantă) (învechit) cuvinos. Cuvios, substantiv
Sinonime:
călugăr, cucernic, reverend, sfânt.
Direct (directă), adjectiv
Sinonime:
de-a dreptul, fără ocol, drept, nemijlocit, neocolit, (rar) nemediat, personal, făţiş.
Echitabil (echitabilă), adjectiv Sinonime:
just, drept, nepărtinitor, cinstit, adevărat, corect, imparţial, obiectiv.
Echitate, substantiv feminin Sinonime:
dreptate, justeţe, justiţie, nepărtinire, corectitudine, obiectivitate.
Erect (erectă), adjectiv Sinonime:
vertical, drept; ridicat.
Exact (exactă), adjectiv
Sinonime:
conform, întocmai, concordant, tocmai; corect, precis, adevărat, drept, just, fidel, fix, punctual, riguros.
Greşi, verb
Sinonime:
a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.
Imparţial (imparțială), adjectiv Sinonime:
nepărtinitor, obiectiv, drept, corect.
Îndreptăţi, verb Sinonime:
a justifica, a autoriza, a da dreptul.
Înstrăina, verb
Sinonime:
a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.
Jurist, substantiv masculin
Sinonime:
avocat, jurisconsult, procedurist, specialist în drept, (învechit) legist, (învechit) pravilist, (învechit) prăvilaş, (învechit) student în drept.
Just (justă), adjectiv Sinonime:
drept, corect, aşa cum trebuie; adevărat, întemeiat, echitabil, imparţial, obiectiv, cinstit.
Justeţe, substantiv feminin Sinonime:
dreptate, corectitudine, echitate, nepărtinire, imparţialitate, probitate, obiectivitate.
Justiţie, substantiv feminin Sinonime:
echitate, dreptate.
Legal (legală), adjectiv
Sinonime:
admis, conform legii, drept, edictal, îngăduit, legiuit, normal, permis.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Legitim (legitimă), adjectiv Sinonime:
legal, just, drept, echitabil, îndreptăţit.
Liniar (liniară), adjectiv Sinonime:
drept, neted.
Nepărtinire, substantiv feminin
Sinonime:
dreptate, echitate, imparţialitate, justeţe, lipsă de părtinire, obiectivitate, (ieșit din uz) obiectivism, (rar) neparțialitate.
Nepărtinitor (nepărtinitoare), adjectiv
Sinonime:
drept, echitabil, imparțial, just, neparțial, obiectiv, (figurat) rece, (învechit) nefățărit.
Obiectiv (obiectivă), adjectiv Sinonime:
nepărtinitor, imparţial, drept, just.
Oblu (oablă), adjectiv Sinonime:
drept, vertical; abrupt; neted.
Onest (onestă), adjectiv Sinonime:
cinstit, de treabă, corect, la locul lui, drept, imparţial, obiectiv, corect.
Ortoscopic (ortoscopică), adjectiv Sinonime:
rectiliniar, drept.
Pieptiş, adverb Sinonime:
de-a dreptul, direct, drept, neocolit.
Plan (plană), adjectiv Sinonime:
întins, neted, drept, oblu.
Plumb, substantiv masculin
Sinonime:
alice, condei, creion, dreptar, glonte, glonț, greutate, muniție, pecete, proiectil, sigiliu, (în alchimie) saturn, (regional) pleu.
Pravoslavnic (pravoslavnică), adjectiv (învechit) Sinonime:
ortodox; drept-credincios, smerit, religios.
Prerogativă, substantiv feminin
Sinonime:
apanaj, atribuţie, avantaj, competenţă, drept, facultate, privilegiu, putere, sarcină, (învechit) pronomion.
Privilegiu, substantiv neutru Sinonime:
avantaj, înlesnire, drept, favor.
Putea, verb Sinonime:
a fi capabil, a avea putere, a fi în stare, a avea posibilitatea, a avea putinţa, a (-i) fi cu putinţă; a fi posibil, a fi probabil; a avea voie, a avea permisiunea, a avea dreptul, a fi permis; a se cădea, a se cuveni, a fi potrivit, a fi convenabil.
Putere, substantiv feminin Sinonime:
forţă, tărie, capacitate, eficacitate, posibilitate, putinţă; sănătate, vigoare, voinicie, rezistenţă; autoritate, stăpânire, dominaţie; împuternicire, drept, autorizaţie, competenţă; (popular) deplinătate, toi, miez.
Răzbuna, verb Sinonime:
a se lumina, a se însenina, a se limpezi; a se răfui, a-şi face dreptate, a se revanşa, a plăti, a pedepsi.
Reabilita, verb Sinonime:
a repune în drepturi, a face dreptate.
Rectilinear (rectilineară), adjectiv Sinonime:
drept, liniar, rectiliniu.
Sincer (sinceră), adjectiv
Sinonime:
autentic, cert, cordial, neprefăcut, deschis, drept, cinstit, franc, leal, loial, fidel, veridic, adevărat.
Titlu, substantiv neutru
Sinonime:
antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.
Vertical (verticală), adjectiv Sinonime:
drept, perpendicular.
Volnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
acord, aprobare, asentiment, autonomie, autoritate, autorizaţie, aviz, calitate, capacitate, cădere, competenţă, consimţământ, consimţire, destoinicie, drept, independenţă, încuviinţare, îndreptăţire, îngăduinţă, învoială, învoire, libertate, neatârnare, permisiune, pregătire, pricepere, seriozitate, suveranitate, valoare, voie, voință, vrednicie, vrere.
Erija, verb
Sinonime:
a înălţa; a-şi aroga, a se da drept (ceva sau cineva).
Paralelogram (paralelograme), substantiv neutru
Sinonime:
dreptunghi, cadrilater, patrulater; poligon cu patru laturi.
Rectangular (rectangulară), adjectiv
Sinonime:
dreptunghiular, ortogonal, perpendicular; care are unghiuri drepte; cvadrangular.
Monopol (monopoluri), substantiv neutru
Sinonime:
exclusivitate, drept exclusiv, posesiune exclusivă; privilegiu special.
Abilita, verb
Sinonime:
a conferi dreptul de a practica o anumită profesiune; a autoriza, a delega, a împuternici, a învesti.
Adjunct, substantiv
Sinonime:
adjutant, ajutor, alter ego, asistent, locțiitor, secund, subordonat, subșef, supleant, (figurat) braț drept, (învechit) coadjutor, (variantă) adiunct.
Aliniat, adjectiv
Sinonime:
aranjat, drept, înşirat, înşiruit, ordonat, rânduit, rectiliniu.
Cartac (cartace), substantiv neutru
Sinonime:
(regional) drișcă, dreptar, mistrie.
Colţar, substantiv
Sinonime:
(Transilvania) cornurar; echer; dreptar; amnar, cornaci, culegar, culegău, grapă, tindeche, vingalac.
Concesiune, substantiv
Sinonime:
autorizare, contract, permisiune, privilegiu, tranzacție, drept de exploatare.
Copyright, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) drept de autor, drept de reproducere.
De, conjuncție
Sinonime:
dacă, că, încât, (învechit şi popular) cât, să, şi, când. De, prepoziție
Sinonime:
cu, după, în, pentru, ca, drept, spre, din, (învechit) pregiur, despre. De, pronume
Sinonime:
care, ce.
Deci, conjuncție
Sinonime:
prin urmare, în consecință, drept care, așa fiind. Deci, adverb
Sinonime:
înseamnă că, prin urmare, așadar, adică.
Rectitudine, substantiv
Sinonime:
exactitudine, fermitate, inflexibilitate, rigoare; (figurat) spirit de dreptate, onestitate.
Justeță, substantiv
Sinonime:
justețe, adevăr, dreptate, precizie, exactitate.
Dicanicesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
de drept, judecătoresc, judiciar, juridic, (variantă) dicanic.
Direct, adverb
Sinonime:
făţiş, fără înconjur, aţă, drept, neocolit, sfoară, (popular) oblu, pieptiş, personal, fără intermediar, în mod nemijlocit, fără ascunzișuri.
Drit, substantiv (italienism învechit)
Sinonime:
drept, jurisprudenţă, privilegiu, (învechit) dirit.
Echer, substantiv
Sinonime:
(tehnică) colţar, (rar) vinchel, dreptar.
Exact, adverb
Sinonime:
bine, corect, precis, întocmai, literal, textual, ad-litteram, fix, punct, (figurat) matematic, normal, regulat, riguros, drept, așa, chiar.
Rectiliniu, adjectiv
Sinonime:
drept, în linie dreaptă, direct.
Perpendicular, adjectiv
Sinonime:
abrupt, axial, ortogonal, vertical. Perpendicular, adverb
Sinonime:
drept, vertical.
Cadrilater, substantiv
Sinonime:
careu, dreptunghi, paralelogram, rectangul, trapez.
Pentru, prepoziție
Sinonime:
ca, către, contra, cu destinația, cu direcția, cu privire la, cu scopul de, datorită, de, din cauza, din pricina, drept, după, față de, împotriva, în apărarea, în favoarea, în folosul, în interesul, în legătură cu, în loc de, în locul, în măsură să, în raport cu, în schimbul, în scopul, în vederea, la, pe, per, potrivit cu, pro, referitor la, spre; (expresie) (pentru moment) deocamdată; (expresie) (pentru ca, pentru că) fiindcă, deoarece, din cauză că, de vreme ce, întrucât, căci; (expresie) (pentru ce, pentru aceasta, pentru aceea) deci, așadar, de aceea, drept care, din care cauză; (cu rol de conjuncție) precum.
Rectangul, substantiv
Sinonime:
dreptunghi, paralelogram (cu un unghi drept), patrulater.
Frunțiș, adverb
Sinonime:
direct, drept înainte, fără teamă.
Ghiunie, substantiv
Sinonime:
colţar, dreptar, echer.
Volnici, verb
Sinonime:
a (se) strădui, a accepta, a admite, a canoni, a căzni, a chinui, a concepe, a dezrobi, a elibera, a emancipa, a forţa, a frământa, a împuternici, a îndreptăți, a îngădui, a învesti cu drepturi, a lăsa liber, a libera, a munci, a necăji, a osteni, a permite, a răbda, a salva, a scăpa, a scoate, a sforţa, a sili, a suferi, a suporta, a tolera, a trudi, a zbate, a zbuciuma, a-și da silința.
Neaplecat, adjectiv
Sinonime:
drept.
Ha, interjecție
Sinonime:
(exprimă surpriza) ce? cum? poftim?; (exprimă mirare sau neîncredere) nu-i așa? n-am dreptate?; (variante) aha, hai, hi, hî, ho, oho.
Penalist, substantiv
Sinonime:
criminalist, specialist în drept penal.
Constituționalist, substantiv
Sinonime:
specialist în drept constituțional.
Priporiu, adjectiv
Sinonime:
abrupt, drept, perpendicular, pieptiş, pieziş, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.
Priporât, adjectiv
Sinonime:
abrupt, drept, perpendicular, pieptiş, pieziş, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.
Pripos, adjectiv
Sinonime:
abrupt, drept, perpendicular, pieptiş, pieziş, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.
Exclusivitate, substantiv
Sinonime:
apanaj, drept (exclusiv), monopol, prerogativă, privilegiu.
Străminos, adjectiv
Sinonime:
abrupt, drept, perpendicular, pieptiş, pieziş, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.
Ortopter, substantiv
Sinonime:
(entomologie) cosaș, greier; (aeronautică) avion (cu aripi drepte), ornitopter.
Habitație, substantiv
Sinonime:
abitație, drept la locuire (într-o casă care aparține altuia).
Polejnic, adjectiv
Sinonime:
drept, întins, neted, plan, plat, şes.
Canonisi, verb
Sinonime:
a canoniza, a impune penitență, a stabili drept canon.
Locotenent, substantiv
Sinonime:
adjunct, ajutor, asesor, asistent, colaborator, locțiitor, ofițer, secund, (figurat) braț drept; (învechit) porucic, poruşnic; (locotenent domnesc) regent; (locotenent-colonel) (rusism învechit) podpolcovnic.
Prăvălat, adjectiv
Sinonime:
abrupt, aplecat, drept, înclinat, oblic, perpendicular, pieptiș, pieziș, plecat, povârnit, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.
Spontaneu, adjectiv
Sinonime:
automat, automatic, direct, drept, fără ocol, franc, imediat, impulsiv, inconștient, instinctiv, involuntar, liber, mașinal, natural, negândit, spontan.
Prăvălatic, adjectiv
Sinonime:
(popular) abrupt, accidentat, aplecat, drept, înclinat, oblic, perpendicular, pieptiș, pieziș, plecat, povârnit, prăpăstios, priporos, râpos, vertical.
