I, conjuncție
Sinonime:
şi. I, substantiv
Sinonime:
(locuțiune) (a pune punctul pe i) a reda esențialul. I, interjecție
Sinonime:
a, ah, aoleu, au, o, of, oh, vai, (popular) văleu, (Transilvania şi Banat) tulai, (Moldova) vah.
Ia, interjecție
Sinonime:
iacă, ian, iată, poftim, ține, uite, vezi.
Iabangiu, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
străin, venetic.
Iabraş, adjectiv
Sinonime:
abraș, năbădăios, nărăvaş, nărăvit.
Iac, substantiv
Sinonime:
(zoologie) bou grohăitor, bufal, yak.
Iaca, interjecție Sinonime:
iată. Iacă, interjecție
Sinonime:
iată, uite, vezi. Iacă, substantiv
Sinonime:
bunică, mamă-mare.
Iacătă, interjecție
Sinonime:
iacă, iaca.
Iacint, substantiv
Sinonime:
hiacint, iachint; (botanică) narcisă, zambilă.
Iactant, adjectiv
Sinonime:
înfumurat, îngâmfat.
Iactanță, substantiv
Sinonime:
aroganță, fanfaronadă, infatuare, înfumurare, îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, ostentație, rodomontadă, suficiență, vanitate, vanterie.
Iad, substantiv neutru
Sinonime:
chin, gheenă, infern, suferinţă, supliciu, tartar, (învechit) matca focului.
Iadeş, substantiv
Sinonime:
(anatomie) (Oltenia) cobie; slăbănog; rămășag.
Iagnie, substantiv
Sinonime:
iahnie.
Iaht, substantiv
Sinonime:
velier, (variantă) iacht, (variantă) yacht; (iaht de croazieră) fifty-fifty.
Iahting, substantiv
Sinonime:
(sport nautic) navigație (de plăcere), regată, iachting, yachting.
Iama, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
(a da iama) a da năvală, a se năpusti, a se repezi, a năvăli.
Iamac, substantiv
Sinonime:
ajutor, asistenţă, ocrotire, protecţie, sprijin; recrut, răcan; aghiotant.
Ian, interjecție
Sinonime:
iată, uite, vezi.
Iangân, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
foc, incendiu.
Iangângiu, substantiv (turcism învechit)
Sinonime:
incendiator, pompier, (învechit) tulumbagiu.
Ianuarie, substantiv
Sinonime:
(variantă) ianuar, (variantă rară) ianuariu, (popular) cărindar, gerar, (învechit) ghenarie.
Ianvarie, substantiv
Sinonime:
ianuarie.
Iapă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) cal, (regional) terhoaică, (popular și depreciativ) mărţână; (regional) tălpig (la războiul de țesut); (tehnică) (regional) mâtcă, tânjală; ciocârlie, (la plural) coarne, cobilă, schimbător; grindă mică.
Iapigi, substantiv la plural
Sinonime:
(istorie; la plural) mesapi.
Iaprac, substantiv (regional)
Sinonime:
(ihtiologie) somn mic, somotei, (regional) moacă, (regional) mocotei.
Iar, adverb Sinonime:
încă o dată, din nou, iarăşi. Iar, conjuncție Sinonime:
dar, însă; şi.
Iarăşi, adverb
Sinonime:
cu toate acestea, de asemenea, din nou, iar, în același timp, încă o dată, (învechit) iarășile, (învechit) iarășite, (învechit) rutes.
Iarășile, adverb (învechit)
Sinonime:
iarăși.
Iarășite, adverb (învechit)
Sinonime:
iarăși.
Iarbă-albă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) iarba-boierului, iarbă-creață, ierbăluță, panglicuță, (la plural) panglici.
Iarbă-alunecoasă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) țăpoșică.
Iarbă-amară, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) granat, schinel, spilcuță.
Iarba-asinului, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) luminiță.
Iarbă-aspră, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) ţăpoşică.
Iarbă-băloasă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) tătăneasă.
Iarbă-bărboasă, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) costrei, pelinariţă.
Iarba-boierului, substantiv
Sinonime:
(botanică) iarbă-albă.
Iarba-broaștei, substantiv
Sinonime:
(botanică) limba-broaștei, mușcatul-broaștelor.
Iarba-broaștelor, substantiv
Sinonime:
(botanică) limba-broaștei, mușcatul-broaștelor.
Iarba-bubei, substantiv
Sinonime:
(botanică) gogoaşă, păpălău, pătlagină.
Iarba-cailor, substantiv
Sinonime:
(botanică) flocoşică.
Iarbă-câinească, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) bucățel, iarba-câinelui, pir-de-țelină, pir gros.
Iarba-câinelui, substantiv
Sinonime:
(botanică) pieptănariţă.
Iarba-câmpului, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) păiuș, iarba-vântului.
Iarba-cănărașului, substantiv
Sinonime:
(botanică) mei-lung, meiul-canarilor.
Iarba-căprioarei, substantiv
Sinonime:
(botanică) iarba-ciutei.
Iarba-căşunatului, substantiv
Sinonime:
(botanică) rocoţea.
Iarba-căşunăturii, substantiv
Sinonime:
(botanică) talpa-gâştei.
Iarba-cerbilor, substantiv
Sinonime:
(botanică) pieptănariţă.
Iarba-ciumei, substantiv
Sinonime:
(botanică) ciumărea.
Abandona, verb Sinonime:
a părăsi, a renunţa, a lepăda; a abdica, a capitula, a ceda, a înceta, a declara forfait, a demisiona, a dezerta, a îngropa, a neglija, a se debarasa, a se da bătut, a se retrage.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abătut (abătută), adjectiv Sinonime:
descurajat, deznădăjduit, deprimat, demoralizat, amărât, mâhnit, descumpănit; melancolic, care nu este în apele lui, supărat.
Abdica, verb
Sinonime:
a abandona, a capitula, a ceda, a demisiona, a părăsi (o funcție înaltă), a renunța, a se coborî din scaun, (figurat) a se resemna, (învechit și figurat) a coborî, (învechit și figurat) a se resigna, (învechit) a paretisi, (învechit) a se prosti.
Abdomen, substantiv neutru
Sinonime:
burtă, gaster, pântece, ventru, (familiar) burduhan, (învechit și popular) mațe, (popular) inimă, (prin Moldova) buft, (regional) bandor, (regional) bârdan, (regional) burduh, (regional) dobă, (regional) foale, (regional) rânză, (regional) slabină, (regional) slăbie, (regional) vintre.
Aberant (aberantă), adjectiv
Sinonime:
absurd, alogic, anomal, anormal, atipic, denaturat, derezonabil, elucubrant, eronat, extravagant, fals, greșit, grotesc, ilogic, inept, irațional, nebunesc, nefiresc, paradoxal, stupid.
Aberaţie (aberaţii), substantiv feminin
Sinonime:
eroare, rătăcire, absurditate, elucubrație, anomalie, anormalitate, demență, dereglare, nebunie, idioțenie, iluzie, non-sens, sofism, stupiditate; abatere, depărtare, deturnare, deviere; îndepărtare de adevăr; (aberație cromatică) cromatism; (aberație vizuală) astigmatism.
Abil (abilă), adjectiv
Sinonime:
agil, capabil, competent, descurcăreț, destoinic, deștept, dibaci, dotat, emerit, fin, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, subtil, șiret, șmecher, viclean, (familiar și figurat) breaz, (învechit și regional) pricopsit, (învechit) lest, (învechit) meșteșugareț, (învechit) practic, (popular) mehenghi, (prin Transilvania) prinzaci.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Abjecţie, substantiv feminin Sinonime:
ticăloşie, josnicie, mârşăvie, nemernicie, infamie, degradare morală, lașitate.
Abnegaţie, substantiv feminin Sinonime:
devotament, tragere de inimă, dăruire, altruism, sacrificiu, renunțare.
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime:
abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.
Abordabil (abordabilă), adjectiv Sinonime:
accesibil, la îndemână, rezonabil, primitor.
Aborigen (aborigenă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.
Abracadabrant (abracadabrantă), adjectiv Sinonime:
aiuritor, baroc, delirant, demențial, incredibil, ciudat, bizar, straniu, neobişnuit, extraordinar, uluitor, stupefiant.
Abrupt (abruptă), adjectiv Sinonime:
accidentat, brusc, brutal, direct, dur, inegal, râpos, povârnit, înclinat.
Abrutizare, substantiv feminin Sinonime:
animalizare, alterare, îndobitocire, degradare, decădere (morală).
Absenta, verb
Sinonime:
a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli. Absență, substantiv feminin
Sinonime:
absenteism, carență, dispariție, distracție, inexistență, lipsă, neatenție, omisiune, penurie.
Absolut (absolută), adjectiv Sinonime:
autoritar, categoric, complet, despotic, dictatorial, total, nelimitat, infinit, plin, integral, perfect, radical, totalitar.
Absorbi, verb Sinonime:
a acapara, a anexa, a aspira, a asimila, a suge, a încorpora, a îngloba, a înghiţi, a inhala, a îngurgita, a lua, a digera; (figurat) a preocupa, a captiva, a capta, a atrage.
Absurditate, substantiv feminin Sinonime:
prostie, contradicție, extravaganță, incoerență, non-sens, lipsă de logică, inepţie, aberaţie, elucubraţie, bazaconie, stupiditate.
Abţine, verb Sinonime:
a evita, a se stăpâni, a se înfrâna, a se reţine, a nu participa, a se priva.
Abundent (abundentă), adjectiv Sinonime:
bogat, îmbelşugat, mult, din plin, amplu, considerabil, dens, generos, numeros, opulent, pantagruelic, planturos, prolific.
Abundenţă, substantiv feminin Sinonime:
acumulare, multitudine, belşug, bogăţie, îndestulare, surplus, îmbelşugare, opulență, cantitate, prosperitate.
Aburi, verb
Sinonime:
a se umezi, a se înceţoşa; a învălui cu vorbele, a minți, a păcăli.
Abuz, substantiv neutru Sinonime:
exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.
Abuziv (abuzivă), adjectiv
Sinonime:
arbitrar, despotic, exagerat, excesiv, ilegal, ilegitim, imoderat, impropriu, incorect, inic, injust, nefondat, nejustificat, samavolnic, samavolnicesc, silnic, (învechit) volnic. Abuziv, adverb
Sinonime:
arbitrar, samavolnicește.
Accelera, verb Sinonime:
a iuţi, a grăbi, a urgenta, a da zor, a precipita, a zori.
Accent, substantiv neutru
Sinonime:
ton, intonaţie, reliefare, punctuație, pronunție, întărire, (învechit) lovitor.
Accentua, verb Sinonime:
a mări, a exagera, a puncta, a sublinia, a întări, a apăsa, a reliefa, a scoate în evidență, a (se) intensifica, a (se) întări.
Accepta, verb Sinonime:
a primi, a admite, a aproba, a fi de acord, a încuviinţa, a consimţi, a tolera, a suporta.
Accepţie, substantiv feminin Sinonime:
înţeles, sens, semnificaţie, valoare.
Accesibil (accesibilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, practicabil, convenabil, elementar, simplu, ușor, inteligibil, la îndemână.
Accesoriu (accesorie), adjectiv Sinonime:
secundar, neesenţial, minor, adițional, neglijabil, inutil.
Accesoriu, substantiv neutru Sinonime:
podoabă, garnitură, unealtă, instrument, ustensilă.
Accidental (accidentală), adjectiv Sinonime:
întâmplător, neprevăzut, neesenţial, inopinat, involuntar, ocazional, rar.
Aceră (acere), substantiv feminin (rar)
Sinonime:
acvilă, iepurar, pajură, vultur; aciră.
Acerb (acerbă), adjectiv
Sinonime:
acrimonios, agresiv, aspru, caustic, dur, incisiv, îndârjit, înverşunat, mordant, necruţător, neîndurat, vexant, virulent.
Acesta (aceasta), pronume Sinonime:
(popular) ăsta, aista, cesta, ista.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Aclimatiza, verb Sinonime:
a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.
Acompania, verb Sinonime:
a întovărăşi, a însoţi, a conduce, a escorta, a flanca, a urma, a ghida.
Acoperi, verb Sinonime:
a înveli, a îmbrăca, a pava; (figurat) a ascunde, a tăinui, a proteja.
Acord, substantiv neutru Sinonime:
alianță, înţelegere, învoire, consens, învoială, tranzacţie, convenţie, pact, armonie, asentiment, consonanţă, acceptare, agrement, autorizație, compromis, contract.
Acorda, verb Sinonime:
a atribui, a da, a aproba, a îngădui, a permite, a ajusta, a alinia, a autoriza, a consimți.
Acri, verb Sinonime:
a (se) oţeți, a (se) acidula, a (se) înăcri, a (se) altera, a (se) strica, a (se) borşi, a (se) amărî.
Activ (activă), adjectiv Sinonime:
harnic, dinamic, energic, vrednic, muncitor, eficace, influent, productiv, laborios.
Activitate, substantiv feminin
Sinonime:
acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.
Activiza, verb
Sinonime:
a activa, a da impuls, a dinamiza, a impulsiona, a intensifica, a întări, a pune în mișcare.
Actor, substantiv masculin
Sinonime:
arlechin, artist, bufon, cabotin, clovn, comic, compars, figurant, iluzionist, interpret, jongler, june-prim, măscărici, mim, paiață, pantomim, păpușar, personaj, prestidigitator, protagonist, saltimbanc, scamator, star, tragedian, vedetă, (depreciativ) actoraș, (figurat) stea, (franțuzism învechit) baladin, (ieșit din uz) gagist, (învechit și regional) statist, (învechit) aftor, (învechit) comedian, (învechit) comediant, (învechit) pehlivan, (la romani) histrion, (la romani) prolog, (rar) teatralist, (rar) tragic, (regional) boscar; (compuse) actor-cântăreț, actor-dansator-cântăreț, actor-director-animator.
Actual (actuală), adjectiv Sinonime:
de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.
Actualmente, adverb
Sinonime:
acum, în acest timp, în momentul de față, în prezent, momentan, sub ochii noștri, (de) azi.
Acţiona, verb Sinonime:
a lucra, a activa, a munci, a întreprinde, manipula.
Acţiune, substantiv feminin Sinonime:
act, afacere, demers, gest, inițiativă, intervenție, proces, procedură, reacție, faptă, lucrare, manifestare, activitate.
Acum, adverb Sinonime:
îndată, imediat, numaidecât; în acest moment.
Acumula, verb Sinonime:
a aduna, a strânge, a concentra, a înmagazina, a capitaliza, a colecționa, a stoca, a economisi, a tezauriza.
Acuza, verb Sinonime:
a învinui, a învinovăţi, a recrimina, a incrimina, a pune ceva pe seama cuiva, a ataca, a critica, a imputa, a inculpa, a taxa. Acuză, substantiv
Sinonime:
acuzare, acuzație, învinovățire, învinuire.
Acvilă, substantiv feminin
Sinonime:
(ornitologie) hoală, iepurar, ortan, pajură, uligaie, vultan, vultur, zgripțor, zgripțoroaică, (rar) aceră, (regional) aciră.
Adăuga, verb Sinonime:
a crește, a adiționa, a pune în plus, a completa, a suplimenta, a spori, a alătura, a îmbogăți, a alungi.
Ademeni, verb Sinonime:
a atrage, a ispiti, a momi, a seduce, a îmbia, a corupe, a amăgi, a înşela, a tenta.
Adevărat (adevărată), adjectiv Sinonime:
real, netăgăduit, incontestabil, indiscutabil, nefalsificat, veridic, verosimil, corect, just, drept, întemeiat, autentic, sigur.
Adeveri, verb Sinonime:
a întări, a atesta, a certifica, a confirma, a demonstra, a dovedi, a proba, a garanta, a autentifica.
Adeverinţă, substantiv feminin Sinonime:
act, brevet, buletin, diplomă, garanție, probă, dovadă, act doveditor, certificat, atestat, înscris. Adeverința, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) adeveri.
Adiacent (adiacentă), adjectiv Sinonime:
alăturat, de alături, vecin, învecinat, limitrof, apropiat.
Ad-interim, adjectiv Sinonime:
interimar, locţiitor, provizoriu, supleant, tranzitoriu.
Adiționa, verb (rar)
Sinonime:
a adăuga, a aduna, a complementa, a completa, a complini, a face o completare, a împlini, a întregi, a plusa, a pune în plus, a pune laolaltă, a reuni, a suma, a totaliza, (figurat) a strânge.
Adânci, verb Sinonime:
(figurat) a (se) accentua, a (se) înteţi, a (se) intensifica, a (se) scufunda.
Administrator, substantiv masculin Sinonime:
econom, intendent, manager, șef, patron, gestionar, gerant; (învechit) epistat, logofăt, vechil, vătaf.
Admirabil (admirabilă), adjectiv Sinonime:
minunat, fermecător, încântător, splendid, strălucit, excepţional; deosebit, remarcabil, adorabil, sublim, mirific.
Admite, verb Sinonime:
a accepta, a consimţi, a fi de acord, a încuviinţa, a aproba, a îngădui, a permite, a agrea, a suporta, a tolera.
Adnota, verb Sinonime:
a consemna, a marca, a însemna, a nota, a înregistra, a comenta.
Adopta, verb Sinonime:
a înfia, a asimila, a îmbrățișa, a accepta, a-şi însuşi, a primi, a urma, a vota.
Adoptiv (adoptivă), adjectiv
Sinonime:
înfiat, spiritual, sufletesc, vitreg.
Adora, verb Sinonime:
a admira, a adula, a iubi, a glorifica, a idolatriza, a proslăvi, a venera, a diviniza, a slăvi, a preamări.
Aduna, verb Sinonime:
a strânge, a pune la un loc, a colecta, a îngrămădi, a culege, a concentra, a însuma, a reuni, a condensa.
Adus (adusă), adjectiv Sinonime:
aplecat, încovoiat, cocoșat.
Aerian (aeriană), adjectiv
Sinonime:
aflat în aer, supraterestru; (figurat) transparent, diafan, vaporos, cu capul în nori.
Afecta, verb Sinonime:
a altera, a întrista, a îndurera, a mâhni; a atribui, a da, a destina, a acorda, a consacra, a desemna, a rezerva.
Afectare, substantiv feminin
Sinonime:
aer, aparență, artificialitate, bombasticism, căutare, comportare nenaturală, emfază, exagerare, fandoseală, grandilocvență, impresionare, întristare, manieră, manierism, patos, prejudiciere, prețiozitate, retorism, sclifoseală, (popular și familiar) izmeneală, (popular și familiar) scălâmbăială; destinare, ipotecare; afectație.
Afectat (afectată), adjectiv Sinonime:
alterat, rănit, mâhnit, trist, abătut, îndurerat; compuncțios, nenatural, emfatic, retoric, exagerat.
Afectuos (afectuoasă), adjectiv
Sinonime:
afabil, afecționat, amabil, amical, atașat, binevoitor, bun, cordial, dezmierdător, drag, drăgăstos, duios, familiar, fraternel, frățesc, hipocoristic, intim, iubitor, languros, lipicios, mângâietor, prietenesc, prietenos, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) mângâios.
Afecţiune, substantiv feminin Sinonime:
dragoste, simpatie, iubire, prietenie, tandreţe, ataşament; boală, suferinţă, necaz.
Afla, verb Sinonime:
a găsi, a descoperi, a născoci, a inventa, a scorni, a auzi; a fi, a exista.
Afluenţă, substantiv feminin Sinonime:
îmbulzeală, îngrămădeală, mulţime; multitudine, cantitate, belşug, supraproducţie.
Afront, substantiv neutru Sinonime:
jignire, insultă, ofensă; calomnie, atingere, dezonorare, vexare.
Afuma, verb Sinonime:
(figurat) a se îmbăta, a se chercheli, a se ameţi, a bea prea mult, a se face matol.
Agale, adverb Sinonime:
domol, încet, cu binişorul, lento, ușurel.
Agasa, verb Sinonime:
a irita, a enerva, a indispune, a bate la cap, a supăra, a tachina, a necăji.
Agasant (agasantă), adjectiv
Sinonime:
antipatic, contrariant, crispant, dezagreabil, enervant, exasperant, importun, insuportabil, iritant, neplăcut, persecutant, plicticos, plictisitor, sâcâitor, stresant, supărător, (învechit) zădărâtor.
Agăţa, verb
Sinonime:
(variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă. Agată, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) agat.
Ageamiu (ageamie), adjectiv Sinonime:
începător, novice, debutant, neinițiat, profan; nepriceput, neştiutor.
Ager (ageră), adjectiv Sinonime:
iute, sprinten, vioi, isteţ, deştept, priceput, iscusit, pătrunzător, ingenios, agil.
Agerime, substantiv feminin Sinonime:
sprinteneală, vioiciune, isteţime, deşteptăciune, pătrundere, inteligenţă, agilitate, vivacitate.
Agil (agilă), adjectiv Sinonime:
isteţ, iute, suplu, dinamic, vioi, sprinten, rapid, veloce.
Agilitate, substantiv feminin Sinonime:
isteţime, supleţe, iuţime, sprinteneală, rapiditate, velocitate.
Agitat (agitată), adjectiv Sinonime:
tulburat, neliniştit, nervos, neastâmpărat; tumultos, neogoit, înfierbântat, frenetic, efervescent.
Aglomera, verb Sinonime:
a (se) îngrămădi, a (se) aduna, a (se) îmbulzi, a se înghesui, a se suprapopula, a se ticsi.
Agrava, verb Sinonime:
a (se) înrăutăţi, a deveni mai grav, a (se) îngreuna, a (se) amplifica.
Ahtiat (ahtiată), adjectiv Sinonime:
setos, însetat, dornic, pasionat de (ceva), avid.
