Devastare, substantiv
Sinonime:
pustiire, nimicire; distrugere, jefuire.
Jaf, substantiv neutru Sinonime:
prădare, devastare, furt, hoţie, rapt, spoliere, pradă, (figurat) exploatare, jecmăneală.
Devalizare, substantiv
Sinonime:
devastare, jefuire, prădare, spargere.
Distrugere, substantiv
Sinonime:
devastare, nimicire, pârjolire, pustiire, (învechit) risipă, masacrare, zdrobire, (învechit şi regional) spargere, ruinare, prăpădire, stricare.
Destrucție, substantiv
Sinonime:
aneantizare, autodistrugere, carnagiu, cataclism, coroziune, degradație, demantelare, demoliție, destrucțiune, dezagregație, dezintegrare, devastare, disoluție, dispariție, eliminare, extincțiune, exterminație, incinerație, masacru, pulverizație, ravagiu, ruinare, supresiune.
Pustiire, substantiv
Sinonime:
deşert, devastare, dezastru, distrugere, nimicire, pustietate, pustiu.
Destrucțiune, substantiv
Sinonime:
aboliție, aneantizare, anihilare, autodistrugere, carnaj, cataclism, demantelare, demoliție, destrucție, devastare, devastație, devastațiune, dezagregație, dezintegrație, disoluție, dispariție, distrugere, eliminare, eliminațiune, exterminație, extincțiune, genocid, lacerare, lichidare, lichidațiune, masacru, nimicire, pogrom, pulverizare, ravaj, supresiune, suprimare.
Ravagiu, substantiv (mai ales la plural)
Sinonime:
destrucție, devastare, devastație, dezastru, distrugere, pagubă, pustiire, stricăciune, (variantă) ravaj.
Nimicire, substantiv
Sinonime:
devastare, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, pârjolire, potopire, prăpădire, pustiire, sfărâmare, stârpire, stricare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit) risipă, (învechit) spargere, (popular și familiar) căsăpire, (popular) zdrumicare, (rar) măcelărit.
Jefuire, substantiv
Sinonime:
deposedare, devastare, jaf, jecmăneală, pradă, prădare, spargere, (învechit) jăcuire, (învechit) jecuire, (livresc) devalizare.
Prădare, substantiv
Sinonime:
deposedare, devastare, jaf, jefuire, jefuit, pradă, prădat, prădăciune, spargere, (figurat) despuiere, (învechit) dobândă, (învechit) prădășug, (învechit) răpiciune, (învechit) răpștire, (livresc) devalizare, (livresc) rapt, (livresc) spoliație, (livresc) spoliere.
Bântuire, substantiv
Sinonime:
bântuit, devastare, jefuire, păgubire, prigonire, pustiire, tulburare, (învechit) ispitire, (popular) bântuială, (rar) supărare.