Revendicare, substantiv
Sinonime:
cerere, doleanță, exigență, implorație, pretenție, reclamație, revendicație.
Apel, substantiv neutru Sinonime:
chemare, strigare, solicitare, îndemn, cerere, rugăminte, invitație (la ceva), revendicare, somație.
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime:
ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.
Cerere, substantiv
Sinonime:
pretenţie, revendicare, revendicaţie, (învechit) pretendă, (grecism învechit) pretenderimă, (turcism învechit) teclif; (termen juridic) (cerere reconvenţională) reconvenţiune; solicitare, apel, rugăminte, petiţie, cerinţă; căutare.
Teclif, substantiv
Sinonime:
(învechit) cerere, petiție, pretenție, revendicare, revendicație.
Pretenderimă, substantiv
Sinonime:
(învechit) cerere, pretenție, revendicare, revendicație.
Revendicaţie, substantiv
Sinonime:
adjurare, cerere, desiderata, pretenție, revendicare, solicitare, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit) pretendă, (învechit) suplică, (turcism învechit) teclif, (variantă) revendicațiune.
Adjurare, substantiv
Sinonime:
adjurație, exorcism, implorare, implorație, invocație, obsecrație, revendicare, rugăciune, rugăminte, solicitare, suplicație.
Pretendă, substantiv (învechit)
Sinonime:
cerere, pretenție, revendicare, revendicație. Pretenda, verb (învechit)
Sinonime:
a pretinde.
Cverulență, substantiv
Sinonime:
(delir de) revendicare.
