Huruială, substantiv
Sinonime:
dărâmare, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruire, huruit, huruitură, urluială, (Moldova) durduit, (regional) durăt, (regional) hurduitură.
Huruitură, substantiv
Sinonime:
dărâmare, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruire, huruit, (Moldova) durduit, (regional) durăt, (regional) hurduitură, (variantă) uruitură.
Dărăpăna, verb
Sinonime:
a se ruina, a se distruge, a se strica, a se hodorogi, a (se) dărâma, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.
Dărâma, verb
Sinonime:
a da la pământ, a distruge, a nimici, a demola; a (se) dărăpăna, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.
Durăit, substantiv neutru Sinonime:
huruitură, huruit, zgomot, larmă.
Durui, verb Sinonime:
a hurui; a rostogoli.
Turui, verb
Sinonime:
a deszăpezi; a durăi, a durui, a gânguri, a grunguni, a gurlui, a hodorogi, a hurui, a pălăvrăgi, a se obosi tare, a trăncăni, a vorbi (întruna și repede), a-i merge gura ca o moară. Țurui, verb (regional)
Sinonime:
a se scurge.
Vui, verb Sinonime:
a vâjâi, a fremăta, a bubui, a hurui, a pârâi, a mugi, a hui; a suna, a răsuna, a dudui, a ţiui.
Vuiet, substantiv neutru Sinonime:
vuire, vâjâit, freamăt, foşnet, bubuit, muget, duduit, huruit; gălăgie, vacarm, larmă, vociferare; (învechit) zvon, ştire, veste, ecou.
Zgâlţâi, verb
Sinonime:
a agita, a (se) clătina (cu putere), a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) zgâlțâna, a (se) zgudui, a hâţâi, a hâţâna, a hodorogi, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a mişca, a smuci, a zblendui, a zdroncăni, a zdruncina, a zgâcina, (Banat) a zducni, (Moldova) a drâgâi, (Moldova) a zbihui, (regional) a bălăbăni, (regional) a zbiciula.
Drâgâi, verb
Sinonime:
a clătina, a hâţâi, a hâţâna, a hodorogi, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a scutura, a zdroncăni, a zdruncina, a zgâlţâi, a zgudui.
Duduitură, substantiv
Sinonime:
cutremurare, duduit, zguduitură, bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, (rar) detunet, (învechit şi regional) sunet, (regional) durăt, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, hurduitură, (Moldova) durduit.
Duduit, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, cutremurare, detonație, detunare, detunat, detunătură, duduială, duduire, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, vuiet, zgomot sacadat, zguduitură, (învechit și regional) sunet, (Moldova) durduit, (rar) detunet, (regional) durăt, (regional) hurduitură, (variantă) (regional) dudait, (variantă) (regional) dudăit. Duduit, adjectiv
Sinonime:
(om) neascultător, repezit, uituc.
Durăi, verb
Sinonime:
a se da peste cap, a se da de-a dura, a se rostogoli, a hurui, a tuna.
Durăitură, substantiv
Sinonime:
durăit, duduitură, huruitură.
Durăt, substantiv
Sinonime:
bubuire, bubuit, bubuitură, detonaţie, detunare, detunat, detunătură, duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură, trăsnet, trăsnitură, tunet, vuiet.
Durdui, verb
Sinonime:
a dudui, a hurui, a zgudui, a cutremura, a clătina, a dârdâi, a tremura.
Durduit, substantiv
Sinonime:
duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură.
Duruit, substantiv
Sinonime:
huruit, huruitură, duruitură.
Hului, verb
Sinonime:
a se dărâma, a se hurui, a se nărui, a se surpa.
Zducni, verb
Sinonime:
(regional) a clătina, a hâțâi, a hâțâna, a hodorogi, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a scutura, a zdroncăni, a zdruncina, a zgâlțâi, a zgudui.
Hodorogi, verb
Sinonime:
a face zgomot (mare) în mers, a flecări, a hurui, a îndruga, a pălăvrăgi, a răguşi, a se dărăpăna, a se degrada, a se deteriora, a se hârbui, a se învechi, a se ramoli, a se strica, a se șubrezi, a se uza, a sporovăi, a spune vrute și nevrute, a trăncăni, a vorbi mult și fără rost, a zgâlţâi.
Hurueală, substantiv (învechit)
Sinonime:
huruială, urluială, uruială, (învechit) urlueală.
Hurduitură, substantiv (regional)
Sinonime:
duduit, duduitură, durăit, durăitură, duruit, huruială, huruit, huruitură.
Hurdui, verb (regional)
Sinonime:
a durăi, a durui, a hodorogi, a hurui.
Hâţâi, verb (regional)
Sinonime:
a clătina, a hâțâna, a hodorogi, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a scutura, a se agita, a se îmbrânci, a (se) legăna, a (se) zgâlțâi, a zdroncăni, a zdruncina, a zgudui, (Banat) a zducni, (Moldova) a drâgâi, (regional) a bălăbăni, (variantă) a hâlțâi.
Hâţâna, verb
Sinonime:
a balansa, a clătina, a hâțâi, a hodorogi, a hurduca, a hurducăi, a hurui, a legăna, a mișca încoace și încolo, a oscila, a pendula, a scutura, a zdroncăni, a zdruncina, a zgâlțâi, a zgudui, (Banat) a zducni, (Moldova) a drâgâi, (regional) a bălăbăni, (regional) a hănțăni, (regional) a hățăna, (regional) a hățăni, (regional) a hâlțăni, (regional) a hâlțâna, (regional) a hâlțina, (regional) a hânțăni, (regional) a hâțina.
Huiduca, verb
Sinonime:
a face zgomot, a hurduca, a hurui.
Durăire, substantiv (popular)
Sinonime:
ciuruit, durăială, duruitură, gângurit, huruitură, rostogolire (cu zgomot), (Banat) tunet, (variantă) duruire.
