Constrânge, verb
Sinonime:
a sili, a obliga, a impune, a face, a forţa, (livresc) a soma, a violenta, (popular) a silnici, (învechit şi regional) a strânge, (prin Banat) a tipi, (învechit) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strâmtora, (figurat) a presa; a nevoi, a supune, a condamna, (popular) a osândi; a reduce.
Constrângere, substantiv
Sinonime:
forţare, obligare, silire, (livresc) somare, violentare, (învechit) asuprire, siluire; forţă, coerciţie, severitate.
Brusca, verb Sinonime:
a accelera, a buscula, a constrânge, a forța, a obliga, a presa, a precipita, a repezi, (regional) a bruftului, a lua în răspăr.
Dicta, verb
Sinonime:
a constrânge, a impune, a îndemna, a ordona, a prescrie, a pronunța rar și deslușit pentru a fi reprodus, a sufla, (figurat) a inspira, (figurat) a îndemna la o acțiune, (figurat) a sugera, (învechit) a dictălui, (învechit) a dictui.
Forţa, verb
Sinonime:
(popular) a osândi, a condamna, a constrânge, a face un efort, a încerca, a năzui, a nevoi, a obliga, a opinti, a presa, a se sforţa, a (se) sili, a (se) strădui, a supune, a-şi da osteneala, a-şi da silinţa. Forţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Banat) sălăbărie, (învechit) nevoie; (la plural) armată, unităţi militare; (livresc) servitute, capacitate, constrângere, energie, intensitate, potrivnicie, presiune, putere, putinţă, silă, silință, silnicie, silnicire, somitate, strângere, strânsoare, tărie, vigoare, violenţă, volum; (forţă portantă) portanţă; (forţă de muncă) mână de lucru.
Impune, verb Sinonime:
a obliga, a sili, a constrânge; a reclama, a pretinde, a cere; a impresiona, a mişca.
Impunere, substantiv feminin
Sinonime:
afirmare, bir, biruire, constrângere, contribuție, dare, impozare, impozat, impozit, impresionare, obligație, silă, taxă.
Îndemna, verb
Sinonime:
a ațâța, a constrânge, a convinge, a da un impuls, a determina, a exorta, a face, a forța, a impulsiona, a incita, a îmbărbăta, a îmboldi, a încuraja, a îndupleca, a înflăcăra, a însufleți, a povățui, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) îmbia, a (se) pofti, a se mulțumi, a se simți bine, a sfătui, a sili, a stârni, a stimula, a susține, (figurat) a împinge, (grecism învechit) a parachinisi, (învechit și regional) a dudui, (învechit) a insufla, (învechit) a invita, (învechit) a mângâia, (învechit) a obliga, (învechit) a pricinui, (învechit) a provoca, (învechit) a semeți, (popular, figurat) a înghimpa, (popular, figurat) a mișca.
Nemărginit (nemărginită), adjectiv
Sinonime:
colosal, complet, desăvârșit, enorm, extrem, foarte lung, foarte mare, foarte numeros, imens, infinit, interminabil, întins, necuprins, nefinit, neîngrădit, nelimitat, nemăsurat, nesfârşit, neţărmurit, total, vast, (figurat) liber de orice constrângere, (figurat) orb, (învechit) necovârșit, (învechit) nescris, (livresc) incomensurabil, (rar) ilimitat, (rar) nemărgenit.
Obliga, verb Sinonime:
a însărcina, a determina, a constrânge, a impune, a sili; a (se) angaja, a (-şi) lua o sarcină, a consimţi.
Osândi, verb Sinonime:
a condamna, a pedepsi; a dezaproba, a înfiera, a critica; a sili, a obliga; a constrânge.
Potrivnicie, substantiv feminin
Sinonime:
adversitate, circumstanță nepotrivită, constrângere, dificultate, forță, greutate, impas, impediment, inconvenient, împotrivire, împrejurare nefavorabilă, îndărătnicie, neajuns, nevoie, obstacol, opoziţie, opreliște, opunere, ostilitate, piedică, rezistență, silă, silnicie, stavilă, violență, vitregie, vrăjmășie, (învechit) protivnicie.
Presiune, substantiv feminin Sinonime:
apăsare, strângere, strivire, condensare; (figurat) constrângere, forţare, obligare.
Pune, verb Sinonime:
a aşeza, a instala, a depune, a stabiliza; a aşterne, a rândui, a întinde; a sili, a obliga, a constrânge.
Servitute, substantiv feminin
Sinonime:
aservire, atârnare, captivitate, constrângere, convenţie, datorie, dependență, forță, iobăgie, îndatorire, înrobire, obligaţie, robie, rumânie, sclavie, servitudine, silă, silnicie, subjugare, subordonare, supunere, șerbie, vecinătate, vecinie, violență.
Silă, substantiv feminin Sinonime:
dezgust, scârbă, greaţă, aversiune, ură; constrângere, violenţă, abuz; (învechit) putere, forţă.
Sili, verb Sinonime:
a obliga, a constrânge, a forţa; a da zor, a iuţi, a grăbi; a-şi da osteneala, a se strădui, a face eforturi.
Silnicie, substantiv feminin
Sinonime:
abuz, asuprire, constrângere, exces, exploatare, forță, împilare, năpăstuire, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, prigoană, prigonire, putere, samavolnicie, urgisire, violenţă, (Banat) sălăbărie, (figurat) presiune, (grecism învechit) catahris, (învechit și regional) silă, (învechit) nevoie, (învechit) potrivnicie, (învechit) puternicie, (învechit) silință, (învechit) silnicire, (învechit) strânsoare, (livresc) servitute.
Silui, verb Sinonime:
a constrânge, a forţa, a obliga, a sili; a necinsti, a viola.
Strâmtora, verb Sinonime:
a înghesui, a strânge; a obliga, a sili, a constrânge, a presa.
Strânge, verb
Sinonime:
a (se) acumula, a (se) aduna, a (se) concentra, a (se) consolida, a (se) contracta, a (se) îngrămădi, a (se) înmagazina, a (se) înmănunchea, a (se) întări, a (se) întruni, a (se) retracta, a (se) reuni, a (se) strâmta, a (se) zgârci, a agonisi, a apăsa, a apropia, a așeza laolaltă, a canoni, a căzni, a chinui, a coagula, a colecta, a colecționa, a comprima, a constrânge, a convoca, a culege, a curăța, a depozita, a deretica, a economisi, a face clăi, a face, a forța, a intra, a îmbrățișa, a împături, a încasa, a închega, a închide, a încinge, a încleșta, a încuia, a îndesa, a îndoi, a înfăşura, a îngheța, a îngusta, a înșuruba, a lega, a lua în brațe, a munci, a obliga, a percepe, a plia, a presa, a prinde, a pune bine, a pune la loc, a recolta, a recupera, a ridica, a schingiui, a scurge, a scutura, a se chirci, a se ghemui, a se îmbulzi, a se închirci, a se micșora, a sili, a solidifica, a stoca, a tezauriza, a tortura, a trudi, (Banat și Transilvania) a orândui, (Banat) a stăci, (figurat) a (se) cimenta, (figurat) a prăsi, (învechit și popular) a păsa, (învechit și regional) a griji, (Oltenia și Muntenia) a (se) închelba, (Oltenia și Muntenia) a scofeli, (Oltenia, Banat și Transilvania) a se zguli, (popular) a chivernisi, (popular) a pături, (popular) a se ciuciuli, (popular) a se stârci, (popular) a șurubui, (prin Bucovina) a cioroboti, (prin Maramureș) a zorobi, (regional) a (se) închelbăra, (regional) a (se) întroloca, (regional) a (se) soborî, (regional) a priștipi, (regional) a răgădui, (regional) a rândui, (regional) a sclipui, (regional) a se tâmbuși, (regional) a șurubi, (Transilvania și Maramureș) a șporoli, (Transilvania și Maramureș) a ticăzui, (Transilvania) a câștiga, (Transilvania) a mirui, (Transilvania) a sureti, (Transilvania) a tăgăși, (Transilvania) a tistăli.
Strânsoare, substantiv feminin
Sinonime:
agoniseală, agonisire, agonisită, apăsare, asuprire, avere, bogăţie, calvar, canon, caznă, chin, colică, constrângere, contractare, contracție, convulsie, crampă, dificultate, dispoziție, durere, economie, exploatare, forță, hotărâre, impas, îmbrățișare, îmbrățișat, împilare, încleștare, încurcătură, înghesuială, îngrădire, îngustime, înlănțuire, năpăstuire, opresiune, oprimare, ordin, patimă, pedeapsă, persecutare, persecuție, poruncă, presiune, prigoană, prigonire, recoltă, rod, sancțiune, schingiuire, schingiuit, silă, silnicie, spasm, strâmtoare, strângere, strâns, suferință, supliciu, supraveghere strictă, tetanie, tortură, urgisire, violență, zgârcire, (învechit) colecție, (plural) bunuri.
Supune, verb
Sinonime:
a accepta, a amaneta, a asculta, a ascunde, a aservi, a bate, a birui, a ceda, a constrânge, a controla, a copleși, a covârși, a cuceri, a cuprinde, a destina, a disciplina, a domestici, a domina, a dosi, a expune, a forța, a hărăzi, a impune, a ipoteca, a îmblânzi, a împovăra, a îndoi, a înfrânge, a înrobi, a întrece, a învinge, a meni, a mistui, a năpădi, a obliga, a ocupa, a predispune, a prostitua, a răsfrânge, a răzbi, a ridica, a robi, a se conforma, a se închina, a se pleca, a se preda, a se smeri, a se umili, a sili, a subjuga, a subordona, a sufleca, a sumete, a suporta, a trage, a urma, (figurat) a înfeuda, (figurat) a îngenunchea, (învechit) a pobedi, (învechit) a prididi, (învechit) a reduce, (învechit) a se cuceri, (învechit) a se paradosi, (învechit) a se supleca, (popular) a pleca.
Şantaj, substantiv neutru
Sinonime:
bluff, constrângere, escrocherie, estorcare, extorcare, extorsiune, intimidare, înşelăciune, presiune, racket, supralicitare, șantajare, tragere pe sfoară, (figurat) stoarcere.
Şoma, verb Sinonime:
a nu avea de lucru, a fi şomer, a fi fără serviciu. Soma, substantiv
Sinonime:
(biologie) corp. Soma, verb
Sinonime:
a avertiza, a constrânge, a demanda, a exige, a face, a forța, a invita, a obliga, a sili.
Violenţă, substantiv feminin Sinonime:
putere mare, intensitate, tărie; vehemenţă, nestăpânire; constrângere, siluire, abuz, violentare.
Asuprire, substantiv
Sinonime:
asupriciune, asuprit, asupritură, constrângere, exploatare, forțare, învinovățire pe nedrept, nedreptățire, obligare, oprimare, prigonire, silire, (impropriu) chinuire, (învechit) atac prin surprindere, (învechit) exagerare, (popular) asupreală.
Coerciţie, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) constrângere.
Constrângător, adjectiv
Sinonime:
care constrânge, coercitiv.
Duritate, substantiv
Sinonime:
tărie, agresivitate, brutalitate, impulsivitate, nestăpânire, violenţă, asprime, barbarie, constrângere, cruzime, ferocitate, intransigenţă, neîndurare, neomenie, răutate, rigoare, rigurozitate, sălbăticie, severitate, străşnicie, stricteţe, vitregie.
Forţare, substantiv
Sinonime:
constrângere, silire, spargere, strădanie, stricare, violare.
Exige, verb
Sinonime:
a cere imperios, a constrânge, a demanda, a necesita, a plăti, a revendica, a soma, (învechit) a esige, (învechit) a exigea.
Tipi, verb
Sinonime:
a constrânge, a face, a forţa, a obliga, a sili.
Sălăbărie, substantiv
Sinonime:
constrângere, forţă, silă, silnicie, violenţă.
Servaj, substantiv
Sinonime:
(în evul mediu) captivitate, constrângere, dependență, iobăgie, jug, opresiune, rumânie, sclavaj, servitudine, șerbie, vecinătate, vecinie.
Violentare, substantiv
Sinonime:
constrângere, forţare, obligare, silire, siluire.
Silnicire, substantiv
Sinonime:
constrângere, forțare, forță, silă, silire, silnicie, violență.
Șantaja, verb
Sinonime:
a constrânge, a exercita presiune, a face uz de șantaj, a intimida.
Asupriciune, substantiv
Sinonime:
asupreciune, asuprire, chinuire, exploatare, nedreptățire, prigonire, (învechit) constrângere, (învechit) exagerare.
Sâcâldisi, verb (învechit)
Sinonime:
a constrânge.
Reduce, verb
Sinonime:
a (se) atenua, a (se) calma, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) ieftini, a (se) împuțina, a (se) limita, a (se) liniști, a (se) mărgini, a (se) mici, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) restrânge, a (se) rezuma, a (se) scurta, a (se) tempera, a (se) ușura, a concentra, a constrânge, a cotropi, a cuceri, a descrește, a face să fie mai mic, a încetini, a lăsa, a obliga, a ocupa, a prescurta, a readuce, a scădea, a se mulțumi, a sili, a simplifica, a slăbi, a sta, a subjuga, a supune, (figurat) a (se) îmblânzi, (figurat) a (se) îndulci, (figurat) a (se) înmuia, (figurat) a (se) muia, (figurat) a comprima, (figurat) a condensa, (figurat) a piluliza, (învechit și figurat) a îngusta, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (învechit) a reduțirui, (popular și figurat) a se pișca, (rar) a (se) pacifica, (rar) a se încheia, (Transilvania) a scăpăta.
Rigurozitate, substantiv
Sinonime:
acribie, asprime, constrângere, conștiinciozitate, exactitate, exactitudine, exigență, intransigență, meticulozitate, precizie, pretenție, rigoare, scrupulozitate, severitate, strășnicie, strictețe, (familiar și depreciativ) tipicărie, (figurat) duritate, (învechit) scumpătate, (învechit) strășnicire.
Intransigenţă, substantiv
Sinonime:
asprime, constrângere, dârzenie, dogmatism, exclusivism, fermitate, hotărâre, implacabilitate, intoleranță, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neșovăire, puritanism, rigoare, rigorism, rigurozitate, sectarism, severitate, statornicie, strășnicie, strictețe, (figurat) duritate, (figurat) inflexibilitate, (învechit) nepreget, (învechit) strășnicire, (livresc) decizie.
Forțamente, adverb
Sinonime:
cu forța, forțat, în mod forțat, în mod necesar, necesar, obligatoriu, prin constrângere, riguros.
Dictare, substantiv
Sinonime:
autodictare, constrângere, dictat, ordin, (învechit) dictație, (învechit) dicteu, (învechit) sugerare.
Siluire, substantiv
Sinonime:
alterare, batjocorire, constrângere, deformare, denaturare, escamotare, falsificare, forțare, mistificare, mistificație, necinstire, obligare, răstălmăcire, silire, silnicie, viol, violare, (figurat) pângărire, (învechit) silă.
Înfometare, substantiv
Sinonime:
constrângere prin foamete, flămânzire, înfometat.
Încolţire, substantiv
Sinonime:
apariţie, germinare, germinație, ivire, încolțit, răsărire, răsărit, (figurat) atacare, (figurat) constrângere, (învechit și regional) încolțeală, (popular; la figurat) înțepare.
Obligare, substantiv
Sinonime:
angajare, constrângere, forțare, impunere, silire, silnicie, somare, violentare, (învechit) asuprire, (învechit) oblegare, (învechit) siluire.
Oblegare, substantiv (învechit)
Sinonime:
angajare, constrângere, impunere, obligare.
Nevolnicie (nevolnicii), substantiv (învechit)
Sinonime:
asuprire, constrângere, incapacitate, neputință, slăbiciune, (la plural) greutăți.
Asupritură, substantiv
Sinonime:
asuprire, caznă, chin, chinuire, exploatare, nedreptățire, prigonire, (învechit) constrângere, (învechit) exagerare.
Nevoire, substantiv (învechit)
Sinonime:
cerință, chin, chinuire, constrângere, dificultate, efort, exigență, greutate, imperativ, împotrivire, îngrijire, necesitate, nevoie, obligație, păgubire, pretenție, suferință, trebuință.
Îndemnare, substantiv
Sinonime:
constrângere, impulsionare, îndemn, stimulare, (învechit) îmbiere, (învechit) îndemnătură, (învechit) provocare.
Dicăsi, verb (regional)
Sinonime:
a (se) bate, a (se) înghesui, a constrânge; (variante) (regional) a decăsi, (regional) a digosî, (regional) a digozi.
Voluntariamente, adverb (italienism învechit)
Sinonime:
de bunăvoie, expres, fără constrângere, voluntar.
Periorisi, verb (învechit)
Sinonime:
a circumscrie, a constrânge, a interzice (printr-o hotărâre), a izola, a închide, a îngrădi, a limita, a mărgini, a părăsi (un loc), a restrânge.
