Rum, substantiv
Sinonime:
alcool, grog, punci, ratafia, rom, tafia.
Rumânesc, adjectiv
Sinonime:
românesc.
Rumâni, verb
Sinonime:
a români, a se boteza.
Rumânie, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
șerbie, iobăgie, vecinătate.
Rumânime, substantiv (învechit)
Sinonime:
iobăgime, românime.
Rumega, verb Sinonime:
a mesteca, a mânca; (figurat) a medita, a gândi, a reflecta.
Rumeguş, substantiv
Sinonime:
rumegătură, (prin Muntenia) ranț, (prin Transilvania) scamă, (regional) firezar, (regional) rugumașcă, (regional) rumegătoare, (regional) tărâțar, (regional) tărâță; stomac.
Rumeioară, substantiv feminin (botanică) Sinonime:
cârmâz.
Rumen (rumenă), adjectiv Sinonime:
îmbujorat, roşu, roşiatic, rumenit, rubicond.
Rumeneală, substantiv feminin Sinonime:
roşeață, îmbujoreală; dresuri, suliman, fard, boi, rumenea, roşeală, roşu.
Rumeneaţă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
îmbujorare, împurpurare, roșeală, roșeață, rumeneală, (variantă) rumenețe.
Rumenel, adjectiv
Sinonime:
rumeior, rumen, (regional) rumenuţ.
Rumeni, verb Sinonime:
a se farda, a se vopsi, a se sulemeni, a se boi; (figurat) a se îmbujora, a se înroşi, a roşi; a coace, a prăji.
Ruminație, substantiv
Sinonime:
rumegare, rumegat.
Ruminică, substantiv (regional)
Sinonime:
(botanică) mușețel, (regional) românică.
Rumpe, verb
Sinonime:
a rupe.
Boi (boiuri), substantiv neutru Sinonime:
trup, corp, făptură, statură, înfăţişare, fizionomie; fard, ruj, roșu de buze, rumenea, rumeneală, suliman, dres, vopsea; (regional) boia.
Boi, verb Sinonime:
a se sulemeni, a acoperi cu vopsea, a se vopsi, a se farda, a se ruja, a se rumeni, a se drege, a se machia, a se grima, a se picta, a se colora.
Fardat (fardată), adjectiv
Sinonime:
sulemenit, machiat, vopsit, zugrăvit, grimat, boit, pictat, (popular) dres, rumenit, sulimenit, (învechit) spoit.
Iobag, substantiv masculin
Sinonime:
(istorie) clăcaș, dijmaș, exploatat, iobăgel, jeler, nevolnic, rumân, șerb, vecin, (învechit și regional) porțiaș, (învechit și regional) rus, (învechit și regional) urbareș, (învechit) podan, (învechit) portieș, (învechit) prost, (învechit) sătean, (rar) serv, (regional) agricultor, (regional) povoraș; (variante învechite) hobag, iobagiu, obag, ubagiu.
Îmbujora, verb Sinonime:
a se înroşi, a se rumeni, a se aprinde.
Înflorit (înflorită), adjectiv
Sinonime:
cu flori, florifer, plin de flori, exagerat, hiperbolic, îmbujorat, împodobit, înroșit, ornamentat, rumen, umflat.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Măcina, verb
Sinonime:
a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.
Murmur, substantiv neutru Sinonime:
freamăt, susur, rumoare.
Pârgui, verb
Sinonime:
a se coace, a se rumeni, a da în copt, a se maturiza, (regional) a se împopistra.
Răsură, substantiv feminin Sinonime:
măcieș; răsătură, răzătură. Răsura, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) îmbujora, a (se) împurpura, a (se) înroşi, a (se) roşi, a (se) rumeni.
Roşeală, substantiv feminin Sinonime:
rumenele, suliman, fard, boi, vopsea, ruj, roşu de buze.
Roşi, verb Sinonime:
a se îmbujora, a deveni roşu, a se înroşi; a se vopsi, a se rumeni, a se farda, a se boi, a se sulemeni.
Roşiatic (roșiatică), adjectiv Sinonime:
roşcat, roşcovan, roşu, rumeior, rumenit, îmbujorat, trandafiriu.
Roșu (roșie), adjectiv Sinonime:
roşcat, roşcovan, roşiatic, purpuriu, îmbujorat, rumen; incandescent, înfocat.
Ruj, substantiv neutru Sinonime:
fard, roşu de buze, boi, suliman, rumenea, vopsea.
Servitute, substantiv feminin
Sinonime:
aservire, atârnare, captivitate, constrângere, convenţie, datorie, dependență, forță, iobăgie, îndatorire, înrobire, obligaţie, robie, rumânie, sclavie, servitudine, silă, silnicie, subjugare, subordonare, supunere, șerbie, vecinătate, vecinie, violență.
Vecin, substantiv masculin
Sinonime:
iobag, răzeș, răzoraș, rumân, vecinaș, (învechit și regional) apropiaș, (învechit) împrejuraș, împrejurean, (Maramureș și nordul Transilvaniei) somsid, (popular) megieș.
Zumzet, substantiv neutru
Sinonime:
bâzâială, bâzâire, bâzâit, bâzâitură, freamăt, murmuială, murmur, murmureală, rumoare, susur, șopot, vrombaj, vuvuit, zâzâit, zbârn, zbârnâială, zbârnâire, zbârnâit, zbârnâitură, zumbăire, zumzăială, zumzăire, zumzăit, zumzăitură, zumzur, zuzet, zvon, (învechit) murmuit.
Zvon, substantiv neutru Sinonime:
ştire, veste, vorbe, informaţie; rumoare, murmur, susur, răsunet.
Gratinat (gratinată), adjectiv
Sinonime:
rumenit.
Cruton, substantiv
Sinonime:
rest de pâine rumenită, bucată de pâine rumenită.
Cârmâz, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) rumeioară; coşenilă; carmin.
Deglutiţie, substantiv
Sinonime:
absorbție, digestie, ingestie, înghiţire, ruminație.
Digestie, substantiv
Sinonime:
absorbție, deglutiţie, digerare, ingestie, mistuire, (rar) mistuială, nutriție, ruminație.
Ierbar, substantiv
Sinonime:
rumen; herbar.
Farda, verb
Sinonime:
a (se) machia, a (se) vopsi, (popular) a (se) boi, (popular) a (se) drege, a (se) picta, a (se) rumeni, a (se) sulimeni, (învechit) a (se) spoi.
Firezar, substantiv
Sinonime:
(entomologie) prunar, burghiaș; (regional) rumeguș.
Ghem, substantiv
Sinonime:
cocoloș, bulgăre; (sport) game, joc; (al treilea compartiment al stomacului rumegătoarelor) foios.
Românie, substantiv
Sinonime:
română, (variantă) rumânie.
Românesc, adjectiv
Sinonime:
român, ortodox, (variantă) rumânesc.
Valahia, substantiv
Sinonime:
(istorie) Țara Românească, Țara Rumânească, Ungro-Vlahia, Vlahia.
Rubicond, adjectiv
Sinonime:
aprins, congestionat, ecarlat, îmbujorat, împurpurat, înroşit, pletoric, roşu, rumen, rumenit, vultuos.
Servaj, substantiv
Sinonime:
(în evul mediu) captivitate, constrângere, dependență, iobăgie, jug, opresiune, rumânie, sclavaj, servitudine, șerbie, vecinătate, vecinie.
Ranţ, substantiv
Sinonime:
(regional) creţ, cută, dungă, franj, încreţitură, rid, rumegătură, rumeguş, urioc, zbârcitură; femeie morală; ferăstrău, roată dințată.
Punch, substantiv
Sinonime:
(băutură) rum; (box) lovitură de pumn puternică; (variantă) punci.
Sângios, adjectiv
Sinonime:
irascibil, iritabil, însângerat, nervos, plin de sânge, rumen, sângerat, supărăcios.
Digestiune, substantiv
Sinonime:
absorbție, absorbțiune, asimilație, cocțiune, deglutiție, deglutițiune, degluțiune, digerare, digestie, eupepsie, ingestie, ingestiune, mistuire, (rar) mistuială, nutriție, nutrițiune, ruminație, ruminațiune, transformație.
Iobăgime, substantiv
Sinonime:
(istorie) robime, rumânime.
Gratina, verb
Sinonime:
a coace, a prepara un graten, a rumeni.
Rugumaşcă, substantiv (regional)
Sinonime:
rumegătură, rumeguș.
Vecinie, substantiv (învechit)
Sinonime:
iobăgie, rumânie, servitute, șerbie, vecinătate, (rar) servaj.
Judeci, verb
Sinonime:
(în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) a (se) elibera din rumânie, a (se) transforma în țăran liber.
Vecinătate, substantiv
Sinonime:
apropiere, contiguitate, împrejurime, jur, preajmă, (livresc) proximitate, (popular) megieșie, (prin Transilvania) preabăt, (regional) meleag; (învechit) iobăgie, împrejmuire, împrejur, prejmet, prejmuire, rumânie, șerbie, vecinie, (livresc) servitute, (rar) servaj.
Îmbujorat, adjectiv
Sinonime:
împurpurat, înflorit, înroșit, roșu, rumen, rumenit, (figurat) aprins, (livresc) rubicond, (rar) roșit.
Îmbujorare, substantiv
Sinonime:
împurpurare, înroșire, roșeală, roșeață, roșire, rumeneală, rumenire, (figurat) aprindere, (învechit și popular) rumeneață, (regional) rujă.
Românaș, substantiv
Sinonime:
român (mic și energic), românel, românică, (popular) rumânaș.
Cosmetic, substantiv
Sinonime:
alifie, briantină, cremă, dres, fard, fond de ten, gomina, loțiune, parfum, pomadă, produs de frumusețe, pudră, rimel, roșu (de buze), ruj, (depreciativ) boia, (depreciativ) spoială, (învechit) cozmetic, (învechit) suliman, (învechit) sulimeneală, (popular) ir, (popular) rumenea, (popular) rumeneală, (regional) ghileală. Cosmetic, adjectiv
Sinonime:
de înfrumusețare, de îngrijire, de întreținere, înfrumusețător, întreținător, (depreciativ) de fațadă, (depreciativ) superficial, (învechit) cozmetic.
Cosmetiza, verb
Sinonime:
a (se) da cu fard, a (se) farda, a (se) grima, a (se) îngriji, a (se) machia, a (se) pudra, a (se) ruja, a (se) sulimeni, a (se) vopsi, a se parfuma, a-și da cu ruj, (depreciativ) a (se) boi, (figurat) a înfrumuseța superficial, (figurat) a masca, (învechit) a (se) pudrui, (popular și familiar) a (se) drege, (popular și familiar) a se ferchezui, (popular) a (se) rumeni, (regional) a (se) ghilosi.
Înroşire, substantiv
Sinonime:
coacere, congestie, congestionare, îmbujorare, împurpurare, înroșit, roșire, rumenire, vopsire în roșu, (figurat) aprindere, (figurat) înflăcărare, (figurat) însângerare.
Înrumeni, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) rumeni.
Remastica, verb
Sinonime:
(despre rumegătoare) a mesteca din nou, a rumega.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Servagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
(Evul Mediu) iobăgie, rumânie, sclavie, servaj, șerbie.
Mozol, substantiv (regional)
Sinonime:
bătătură, gâlcă, gunoi, pășune, rumeguș.
Rugumătură, substantiv (regional)
Sinonime:
rumegătură, rumeguș, (învechit) rumăgală, (învechit) rumegală.
