Zdrobi, verb Sinonime:
a strivi, a sfărâma, a destrăma, a nimici, a distruge; a (se) frământa, a (se) agita, a (se) zbuciuma.
Zdrobiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
remușcare, zdrobire.
Zdrobit (zdrobită), adjectiv Sinonime:
strivit, sfărâmat; distrus, nimicit, învins; copleşit, amărât, demoralizat; obosit, sleit, extenuat.
Zdrobitor, substantiv neutru (popular) Sinonime:
meliţă.
Zdrobitor (zdrobitoare), adjectiv Sinonime:
imens, copleşitor, nesfârşit, îngrozitor.
Afanisi, verb (învechit)
Sinonime:
a anihila, a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a zdrobi, a zvânta, (rar) a (se) enerva, (rar) a plictisi, (variantă) a afinisi.
Bate, verb Sinonime:
a lovi, a da pumni (palme sau picioare), a boxa, a brutaliza, a maltrata, a vătăma, (regional) a jupăi; (reflexiv) a se război, a se lupta, a se răfui, a se încăiera, (învechit) a se oşti; a învinge, a birui, a izbândi, a înfrânge, a zdrobi, a nimici; (despre inimă) a zvâcni, a pulsa, a palpita; a străbate, a cutreiera, a umbla.
Bătuci, verb
Sinonime:
a bate bine, a bătători, a face să se bătucească, a îndesa, a pilona, a presa, a se acoperi cu bătături, a se îngroșa, a tăpși, a transforma în bătătură; (despre fructe) a se înmuia, a se lovi, a se vătăma, a se zdrobi.
Bătut (bătută), adjectiv
Sinonime:
lovit, (figurat) târnosit, târnuit; bătătorit; circulat; lovit, strivit, zdrobit, (regional) mecit; făcăluit; înfrânt; acru, prins, (învechit şi popular) searbăd, (prin Banat) saur; (despre flori) învolt.
Birui, verb Sinonime:
a învinge, a câștiga, a triumfa, a izbândi, a obţine victoria, a supune, a răpune, a înfrânge, a zdrobi, a nimici, a copleşi; a răzbi, a răzbate, a ieşi la liman, a izbuti, a scoate la capăt.
Buchisi, verb Sinonime:
a silabisi, a bucheri, a descifra, a sloveni; a învăța, a studia; (familiar) a bate, a zdrobi, a lovi, a ciocăni.
Călca, verb Sinonime:
a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita. Calca, verb
Sinonime:
calchia.
Cură, substantiv feminin Sinonime:
tratament, îngrijire, dietă. Cura, verb
Sinonime:
a apăra, a căuta, a curăţa, a defrişa, a despăduri, a dezghioca, a dezvinovăţi, a disculpa, a distruge, a îngriji, a justifica, a nimici, a potopi, a prăpădi, a scuza, a sfărâma, a trata, a zdrobi, a zvânta.
Distructiv (distructivă), adjectiv
Sinonime:
destructiv, destructor, devastator, disruptiv, distrugător, nimicitor, nuizibil, ucigător, zdrobitor; abrogativ, dirimant, suspensiv.
Distruge, verb
Sinonime:
a (se) nimici, a (se) ruina, a desfiinţa, a face praf, a stârpi, a devasta, a pârjoli, a (se) prăpădi, a pustii, (regional) a pustului, (învechit) a sfârşi, a (se) strica, a lichida, (figurat) a topi; a masacra, a rade, a zdrobi, (învechit şi regional) a sparge, (figurat) a pulveriza, a şterge; a (se) nenoroci, (învechit şi regional) a (se) ticăloşi, a vătăma, a mistui, (figurat) a sfărâma, a ucide, a (se) mânca, a (se) roade.
Eşua, verb
Sinonime:
a fi înfrânt; a se sfărâma, a se zdrobi, a cădea, a suferi un eșec, a da greș, a nu reuși, a nu izbuti, a rata.
Exploda, verb Sinonime:
a face explozie, a detona; a se sfărâma, a se zdrobi, a împroşca; (figurat) a răbufni, a izbucni, a-şi pierde răbdarea, a-şi pierde cumpătul, a-şi ieşi din pepeni, a-i sări muştarul.
Extenua, verb
Sinonime:
a obosi, a istovi, a osteni, a slei, a epuiza, a frânge, a seca, a secătui, a sfârşi, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi, (regional) a stoci, (prin Oltenia si Muntenia) a dehobi, (învechit) a zămorî, (figurat) a suge.
Fărâmă, substantiv feminin
Sinonime:
firimitură, bucăţică, ruptură, frântură, fărâmătură, pic. Fărâma, verb
Sinonime:
a (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge, a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) prăpădi.
Fărâmiţa, verb Sinonime:
a sfărâma, a zdrobi, a zobi, a pisa, a sparge; a distruge, a nimici, a descompune. Fărâmiţă, substantiv feminin Sinonime:
firimitură, fărâmă, bucăţică.
Fărâmiţat (fărâmiţată), adjectiv Sinonime:
zdrobit, fărâmat, sfărâmiţat, zdrobit, pisat, frânt, rupt, îmbucătăţit; (figurat) nimicit, distrus.
Fractura, verb
Sinonime:
a frânge, a rupe, a zdrobi. Fractură, substantiv
Sinonime:
ruptură, (popular) frântură; (la figurat) despărțire; casură; falie.
Macera, verb
Sinonime:
a (se) dospi, a (se) fermenta, a (se) plămădi, a fărâmiţa, a infuza, a marina, a strivi, a terciui, a toca, a zdrobi, (regional) a (se) mocni.
Masacra, verb Sinonime:
a extermina, a ucide, a măcelări, a ciopârţi, a nimici, a stârpi, a distruge, a zdrobi.
Masticaţie, substantiv feminin Sinonime:
mestecare, zdrobire, fărâmiţare, zdrumicare, măcinare.
Măcina, verb
Sinonime:
a chinui, a consuma, a dărăpăna, a degrada, a depăna, a digera, a distruge, a examina îndelung, a fărâma, a fărâmiţa, a flecări, a frământa, a îndruga, a mânca, a medita îndelung, a mistui, a nărui, a nimici, a pălăvrăgi, a părăgini, a persecuta, a pisa, a prejudicia grav, a prigoni, a pulveriza, a râşni, a roade, a ruina, a rumega, a săpa, a scobi, a se zbate, a se zbuciuma, a sporovăi, a strica, a strivi, a submina, a surpa, a trăncăni, a zdrobi, (regional și familiar) a părădui, (Transilvania) a dorovăi.
Mărunţi, verb Sinonime:
a fărâmiţa, a pisa, a zdrobi, a diviza.
Meliţa, verb Sinonime:
a zdrobi, a toca, a pisa; (figurat) a trăncăni, a flecări, a sporovăi, a pălăvrăgi.
Mesteca, verb Sinonime:
a zdrobi, a măcina.
Nimici, verb Sinonime:
a distruge, a nărui, a zdrobi, a învinge, a ucide, a desfiinţa, a extermina, a stârpi, a omorî, a spulbera.
Nimicitor (nimicitoare), adjectiv
Sinonime:
devastator, dezastruos, distructiv, distrugător, mistuitor, omorâtor, pustiitor, ruinător, ucigaş, ucigător, zdrobitor, (învechit și popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, (învechit) pustiicios, (învechit) risipitor, (învechit) ruinos, (rar) prăpăditor.
Pisa, verb
Sinonime:
a sfărâma, a zdrobi, a fărâmiţa, a mărunţi; (figurat) a sâcâi, a tracasa, a plictisi, a cicăli, a agasa, a enerva, a supăra; (învechit şi popular) a smicura, a zdrumica, (regional) a pisălogi, a pisăza, (familiar) a pisăgi; a bate, a bătători, a bătuci, a bodogăni, a dăscăli, a decortica, a îndesa, a piua, a presa.
Răpune, verb
Sinonime:
a anihila, a asasina, a bate, a birui, a copleşi, a covârși, a cuprinde, a distruge, a doborî, a extermina, a face să piardă, a împovăra, a înfrânge, a întrece, a învinge, a lipsi de viață, a mântui, a muri, a năpădi, a nimici, a omorî, a pierde, a potopi, a prăpădi, a răzbi, a sfărâma, a sfârși, a suprima, a ucide, a zdrobi, a zvânta, a-și pierde viața.
Râşni, verb
Sinonime:
a da la râșniță, a fărâma, a măcina, a zdrobi, (figurat) a preface în bucăți; a digera, a mistui.
Sfărâma, verb Sinonime:
a sparge, a fărâma, a zdrobi; (figurat) a destrăma, a spulbera, a împrăştia; a suprima, a distruge, a nimici; (figurat) a se zbate, a se chinui, a se strădui.
Sparge, verb Sinonime:
a crăpa, a sfărâma, a rupe, a ciobi, a plesni, a găuri; a despica, a tăia, a distruge, a nărui, a nimici; a jefui, a fura, a prăda; (figurat) a se termina, a se sfârşi, a se încheia, a se stinge; (figurat, învechit) a birui, a înfrânge, a zdrobi, a pune pe fugă, a împrăştia, a goni.
Spârcui, verb (învechit) Sinonime:
a sfâşia, a sfârteca, a ciopârţi, a zdrobi; a distruge, a nimici, a risipi, a împrăştia, a pune pe fugă, a face praf.
Stâlci, verb Sinonime:
a deforma, a strivi, a zdrobi, a schilodi; a poci, a schimonosi, a greşi.
Strivi, verb Sinonime:
a turti, a zdrobi, a sfărâma, a nimici, a distruge; a îngrămădi, a înghesui, a înăbuşi, a copleşi, a apăsa, a doborî, a frânge.
Strivitor (strivitoare), adjectiv Sinonime:
zdrobitor, nimicitor, distrugător.
Stropşi, verb Sinonime:
a se răsti, a se burzului, a se oţărî; a zdrobi, a sfărâma, a strivi, a nimici; (figurat) a poci, a schimonosi.
Stropşit (stropşită), adjectiv Sinonime:
zdrobit, sfărâmat, strivit, stricat, deformat; (figurat) zăpăcit, smintit, năbădăios, îndrăcit; pocit, desfigurat, schimonosit.
Terciui, verb Sinonime:
a strivi, a zdrobi, a fărâma, a sfărâma, a turti; (figurat) a nimici, a distruge.
Trăsnitor (trăsnitoare), adjectiv Sinonime:
(figurat) zdrobitor, năprasnic, ucigător.
Ucide, verb
Sinonime:
a bate foarte tare, a (se) bate, a (se) lovi rău, a (se) sfărâma, a asasina, a desființa, a distruge, a doborî, a făcălui, a nimici, a omorî, a răpune, a se sinucide, a snopi în bătaie, a stâlci, a tăbăci, a toropi, a (se) zdrobi, (familiar) a achita; (locuțiune populară) (ucigă-l-crucea) dracul, diavolul; (locuțiune populară) (ucigă-l-toaca) dracul, diavolul.
Ucigător (ucigătoare), adjectiv
Sinonime:
distrugător, mortal, nimicitor, omorâtor, ucigaş, zdrobitor, (învechit) pierzător, (variantă) ucizător.
Urlui, verb Sinonime:
a măcina, a zdrobi; a se surpa, a se prăbuşi, a cădea.
Zobi, verb Sinonime:
a sfărâma, a zdrobi, a strivi.
Casare, substantiv
Sinonime:
fărâmare, sfărâmare, spargere, zdrobire. Caşare, substantiv
Sinonime:
(acoperire a unei țesături cu o peliculă care imită pielea) caşurare.
Zvântare, substantiv
Sinonime:
aerisire, uscare, zvântat, (învechit și popular) zbicire, (învechit) scruntărire, (învechit) zbicit, (învechit) zbicitură, (popular) secătuire, (rar) zbiceală, (rar) zdrobire, (regional) ojijire, (variantă) svântare.
Dehobi, verb
Sinonime:
a epuiza, a extenua, a frânge, a istovi, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi.
Distrugere, substantiv
Sinonime:
devastare, nimicire, pârjolire, pustiire, (învechit) risipă, masacrare, zdrobire, (învechit şi regional) spargere, ruinare, prăpădire, stricare.
Distrus, adjectiv
Sinonime:
devastat, nimicit, pârjolit, pustiit, potopit, prăpădit, zdrobit, (învechit şi popular) risipit, (popular) zdrumicat, (învechit) stropşit, (figurat) ruinat.
Doborât, adjectiv
Sinonime:
răsturnat, culcat; învins, zdrobit, distrus.
Extenuat, adjectiv
Sinonime:
epuizat, frânt, istovit, prăpădit, rupt, secat, secătuit, sfârşit, sleit, stors, trudit, vlăguit, zdrobit, (Moldova) batojit, (prin Muntenia) tâhobit, (învechit) stătut.
Făcălui, verb
Sinonime:
a bate, a freca, a slei; (figurat) a bate foarte tare, a zdrobi în bătăi, a stropși, a stâlci, a tăbăci, a snopi, a toropi.
Făcăluit, adjectiv
Sinonime:
bătut, frecat, sleit, (regional) râşnit, zolit, zdrobit, făcut piure.
Fărâmat, adjectiv
Sinonime:
sfărâmat, spart, zdrobit, frânt, nimicit, distrus.
Fleciui, verb
Sinonime:
a storci, a strivi, a terciui, a zdrobi.
Fleciuit, adjectiv
Sinonime:
storcit, strivit, terciuit, zdrobit.
Zobit, adjectiv
Sinonime:
sfărâmat, stâlcit, strivit, turtit, zdrobit.
Zobire, substantiv
Sinonime:
sfărâmare, stâlcire, strivire, turtire, zdrobire.
Ecrasa, verb
Sinonime:
a copleși, a distruge, a împovăra, a nimici, a strivi, a umili, a zdrobi.
Zămorî, verb
Sinonime:
a epuiza, a extenua, a frânge, a istovi, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a vlăgui, a zdrobi.
Frângător, substantiv
Sinonime:
meliţă, zdrobitor.
Frânt, adjectiv
Sinonime:
extenuat, fracturat, rupt, sleit, spart, stricat, zdrobit, zigzagat; (la figurat) învins, înfrânt.
Stoci, verb
Sinonime:
a asupri, a dezumfla, a epuiza, a exploata, a extenua, a frânge, a (se) goli, a istovi, a împila, a împovăra, a năpăstui, a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni, a seca, a secătui, a sfârşi, a slei, a stoarce, a tiraniza, a urgisi, a vlăgui, a zdrobi; (variante) (Transilvania) a storci, (Bucovina) a stopci.
Strivitură, substantiv
Sinonime:
(rar) zdrobitură.
Stroncăni, verb
Sinonime:
a flecări, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni; (despre struguri) a zdrobi, a stroși.
Mecit, adjectiv
Sinonime:
bătut, lovit, strivit, zdrobit.
Zdrobeală, substantiv
Sinonime:
sfărâmare, stâlcire, strivire, turtire, zdrobire.
Triturație, substantiv
Sinonime:
aplatizare, concasare, ecrasare, malaxare, pulverizare, sfărâmare, triturare, zdrobire.
Mărunţire, substantiv
Sinonime:
fărâmițare, pisare, sfărâmare, tocare, zdrobire.
Smăcina, verb
Sinonime:
(învechit) a (se) clătina, a (se) cutremura, a (se) scutura, a (se) sfâșia, a (se) strivi, a (se) zdrobi, a (se) zdruncina, a (se) zgâlțâi, a (se) zgudui.
Litrosi, verb
Sinonime:
(popular) a despărți, a distruge, a elibera, a face să dispară, a nimici, a potopi, a prăpădi, a pune în libertate, a salva, a scăpa, a scutura, a separa, a sfărâma, a zdrobi, a zvânta, (învechit) a alitrosi; (figurat) a fura, a mătrăși.
Smicura, verb
Sinonime:
a biciui, a dezghioca, a dumica, a frânge, a lovi, a mărunți, a pisa, a sdruncina, a sfărâma, a șfichiui, a zdrobi, (figurat) a călca în picioare, (variantă) a smicuri.
Smicurare, substantiv
Sinonime:
(regional) sfărâmare, zdrobire, zobire; plânset, scâncet, tristețe.
Pisăgi, verb
Sinonime:
a bate, a bătători, a bătuci, a îndesa, a mărunți, a pisa, a pisălogi, a presa, a sfărâma, a zdrobi, (familiar) a muia oasele (cuiva), (regional) a chisăgi, (regional) a chisoli.
Pisăgit, adjectiv
Sinonime:
mărunțit, pisat, pisălogit, sfărâmat, zdrobit, (regional) chisolit.
Risipitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
abis, abundență, adânc, alungare, belșug, dărăpănătură, dărâmare, dărâmătură, distrugere, împrăștiere, înfrângere, năruire, năruitură, paragină, prăbușitură, prăpastie, ruină, surpătură, zdrobire.
Nimicnici, verb (învechit)
Sinonime:
a decădea, a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a zădărnici, a zdrobi, a zvânta.
Murseca, verb (regional)
Sinonime:
a atinge, a bate, a clefăi, a învineți, a lovi, a molfăi, a plescăi, a rupe cu dinții, a sfârteca, a sfâșia, a strivi, a zdrobi, (variantă) a mursica.
Potroşi, verb (regional)
Sinonime:
a distruge, a mesteca, a nimici, a omorî, a potopi, a prăpădi, a prelucra (prin amestecare), a sfărâma, a trăi de azi pe mâine, a trăi greu, a zdrobi, a zvânta.
Tritura, verb
Sinonime:
a preface în pulbere, a pulveriza, a sfărâma, a zdrobi.
Nimicire, substantiv
Sinonime:
devastare, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, pârjolire, potopire, prăpădire, pustiire, sfărâmare, stârpire, stricare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit) risipă, (învechit) spargere, (popular și familiar) căsăpire, (popular) zdrumicare, (rar) măcelărit.
Nimicit, adjectiv
Sinonime:
distrus, exterminat, lichidat, potopit, prăpădit, sfărâmat, stârpit, zdrobit, (învechit și popular) risipit, (învechit și regional) spart, (învechit) stropșit, (popular) zdrumicat.
Pisăza, verb (regional)
Sinonime:
a mărunți, a pisa, a sfărâma, a zdrobi.
Pisăzat, adjectiv (regional)
Sinonime:
mărunțit, pisat, sfărâmat, zdrobit.
Spargere, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, despicare, despicat, dezbinare, disensiune, distrugere, erupție, explodare, fisurare, fisurat, forțare, furt, găurire, împrăștiere, încetare, înfrângere, învingere, jefuire, neînțelegere, nimicire, plesnire, plesnit, pocnire, risipire, rupere, scindare, sfărâmare, sfârșit, spart, spintecare, spintecat, străpungere, stricare, tăiat, tăiere, terminare, violare, vulcanism, zdrobire.
Ecrasare, substantiv
Sinonime:
copleșire, distrugere, nimicire, strivire, zdrobire.
Mustitor, substantiv
Sinonime:
călcătoare, lin, zdrobitor, (regional) mustuitor, (regional) ștircă.
Potrebi, verb (învechit)
Sinonime:
a anihila, a distruge, a nimici, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a sfinți, a zdrobi, a zvânta; a se cumineca.
Potopire, substantiv
Sinonime:
distrugere, inundare, înecare, nimicire, prăpăd, prăpădire, pustiire, sfărâmare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit) necătură, (popular) zdrumicare.
Storsură, substantiv
Sinonime:
lichid stors, presare, stoarcere, stors, suc, tescuire, tescuit, zdrobire, (învechit) storsătură.
Storcoşi, verb (regional)
Sinonime:
a bătuci, a face terci, a storci, a strivi, a terciui, a zdrobi.
Presare, substantiv
Sinonime:
apăsare, comprimare, greutate, îndesare, presaj, presat, presiune, stoarcere, stors, strânsoare, tescuire, tescuit, zdrobire, (învechit și regional) storsură, (rar) strânsură.
Nefericit, adjectiv
Sinonime:
catastrofal, cuprins de durere, dezastruos, fatal, funest, îndurerat, lovit de soartă, mizerabil, nefast, nenorocit, tragic, trist, zdrobit, (învechit) neferice, (învechit) pătimaș.
Toroşti, verb (regional)
Sinonime:
a (se) storci, a (se) strivi, a (se) terciui, a (se) zdrobi.
Pistosi, verb (învechit și popular)
Sinonime:
a deseca, a extenua, a face masaj, a istovi, a masa puternic, a măcelări, a melița, a obosi, a pisa, a scoate apa, a seca, a sfărâma, a sparge, a storci, a strivi, a terciui, a zdrobi, (figurat) a bate tare, (figurat) a cheltui, (figurat) a snopi în bătaie.
Pistosit, adjectiv (învechit)
Sinonime:
istovit, pisat, sfărâmat, storcit, strivit, terciuit, zdrobit, (figurat) bătut, (figurat) snopit în bătaie.
Bătucire, substantiv
Sinonime:
acoperire cu bătături, batere, bășicare (a picioarelor), bătătorire, îngroșare, uzare, zdrobire, (învechit) șoseluire, (rar) bătucit, (rar) tocire.
Deciziv, adjectiv
Sinonime:
adânc, capital, cardinal, concludent, considerabil, convingător, crucial, decisiv, determinant, edificator, elocvent, esențial, fundamental, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, irefutabil, însemnat, major, nodal, organic, pilduitor, primordial, probant, profund, puternic, radical, serios, solid, structural, substanțial, tare, temeinic, vital, vorbitor, (figurat) strivitor, (figurat) zdrobitor, (franțuzism învechit) ponderos, (învechit) decizător, (învechit) înduplecător.
Toropi, verb
Sinonime:
a ajunge, a ameți, a bate zdravăn, a birui, a buimăci, a copleși, a covârși, a culca la pământ, a cuprinde, a distruge, a făcălui, a înfrânge, a învinge, a lua în stăpânire, a moleși, a năpădi, a omorî, a podidi, a prinde, a răzbi, a snopi, a stâlci, a strica, a strivi (bătând, lovind), a stropși, a tăbăci, a ucide în bătaie, a zdrobi (în bătăi), (figurat) a doborî, (figurat) a lovi, (învechit) a preacovârși, (învechit) a se exalta.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Zdrumicare, substantiv
Sinonime:
distrugere, nimicire, potopire, prăpădire, sfărâmare, zdrobire.