Vătămare, substantiv
Sinonime:
afecțiune, avariere, boală, daună, deteriorare, hernie, îmbolnăvire, lovire, lovitură, maladie, pagubă, pierdere, prejudiciu, rană, rănire, stricare, stricăciune, (livresc) lezare.
Beteșug, substantiv neutru Sinonime:
afecțiune, infirmitate, betegie, vătămare, betejeală, slăbiciune; (figurat) cusur, meteahnă, problemă, defect, imperfecţiune, racilă; (regional) boală, morb.
Daună, substantiv feminin Sinonime:
pagubă, vătămare, detriment; stricăciune; despăgubire, contravaloare. Dăuna, verb Sinonime:
a prejudicia, a păgubi, a strica, a vătăma.
Leziune, substantiv feminin
Sinonime:
bubă, daună, pagubă, plagă, prejudiciu, rană, vătămare, (învechit și regional) beleaznă, (învechit) rănitură, (popular) meteahnă, (regional) oajdă.
Prejudiciu, substantiv neutru Sinonime:
pagubă, daună, neajuns, vătămare, ştirbire.
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime:
avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.
Avariere, substantiv
Sinonime:
deteriorare, stricare, (popular) vătămare.
Hernie, substantiv
Sinonime:
(medicină) evaginație, eventrație, prolaps; (popular) boșire, boșorogeală, hâitură, ruptură, surpătură, vătămare, vătămătură, (învechit și regional) surpare, (învechit) chilă, (Oltenia) stricăciune, (regional) schilăvie.
Accidentare, substantiv
Sinonime:
accident, ciocnire, lezare, rănire, vătămare.
Rănire, substantiv
Sinonime:
insultare, îndurerare, întristare, jignire, julire, mâhnire, ofensare, ultragiere, zdrelire, (livresc) lezare, (popular) vătămare.
Lezare, substantiv
Sinonime:
afront, daună, injurie, insultare, insultă, jignire, ocară, ofensare, ofensă, prejudiciu, rănire, rușine, ultragiere, umilință, vătămare.
Stricare, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.
Hâire, substantiv
Sinonime:
boșorogire, hăitire, hăitit, hâit, hâitură, năruire, surpare, vătămare.
Contuzie, substantiv
Sinonime:
bosă, echimoză, leziune, rană, traumatism, vătămare, vânătaie, (învechit) contuziune.
Contuzionare, substantiv
Sinonime:
contuzionat, lezare, rănire, traumatizare, vătămare.
Avariare, substantiv
Sinonime:
avariat, avariere, deteriorare, stricare, (popular) vătămare.
Stricăcioșie, substantiv (învechit)
Sinonime:
vătămare.
Bântuială, substantiv
Sinonime:
bântuire, încercare, necaz, stricăciune, supărare, vătămare, (învechit) ispită, (învechit) jaf, (învechit) pustiire, (variantă) (învechit) bântueală.
Zgâmșire, substantiv (regional)
Sinonime:
vătămare, (regional) zgâmușire.
Atacare, substantiv
Sinonime:
asaltare, atacat, distrugere, negare, ofensivă, vătămare, (familiar) enervare, (popular) contaminare.
Boșorogire, substantiv
Sinonime:
boșorogeală, boșorogit, hâire, hâit, hâitură, (popular) vătămare, (popular) vătămătură.