Urzi, verb Sinonime:
a întemeia, a clădi, a făuri, a funda; (figurat) a întocmi, a scorni, a inventa; a conspira, a unelti, a complota.
Urzicător, adjectiv
Sinonime:
urticant, usturător; (figurat) caustic, corosiv, ironic, înțepător, mușcător, pișcător, sarcastic, usturător.
Urzicea, substantiv
Sinonime:
(botanică) urzică mică, urzicuţă.
Urzitoare, substantiv
Sinonime:
mașină de urzit, urzitor; (rar) ursitoare.
Urzitoi, substantiv (regional)
Sinonime:
urzitor.
Urzitor, substantiv
Sinonime:
complotist, conspirator, ctitor, făptuitor, fondator, întemeietor, uneltitor; mașină de urzit, urzitoare; (regional) roată, urzaică, urzalău, urzan, urzar, urzător, urzitoi, urzoaică, urzoc, urzoi, urzor.
Urzitoreasă, substantiv
Sinonime:
urzitoare, (variantă) urzătoreasă.
Urzitură, substantiv
Sinonime:
creație, întemeiere, țesătură, urzit, (început de) construcție, (învechit) temelie, (învechit) uneltire, (rar) structură, (regional) orzitură, (regional) urzătură.
Alcătui, verb
Sinonime:
a aduna, a aranja, a avea, a concepe, a consta (din), a constitui, a construi, a crea, a desemna, a dispune, a elabora, a face, a fi format din, a formula, a institui, a înființa, a înjgheba, a întocmi, a lua ființă, a numi, a organiza, a plăsmui, a realiza, a redacta, a scrie, a (se) compune, a (se) forma, a se preface, a se transforma, a stabili, a strânge, (figurat) a urzi, (învechit) a izvodi, (învechit) a înforma, (învechit) a redija, (învechit) a săvârși, (învechit) a tocmi.
Bășică, substantiv feminin Sinonime:
umflătură, bubă; (la plural) balonaşe, bulbe, bulbuci, clăbuci, bolboroci; (rar) glob, balon. Băşica, verb
Sinonime:
a (se) urzica, (popular) a (se) piersica, (Moldova, Bucovina şi Transilvania) a (se) coşi.
Brodi, verb Sinonime:
a o nimeri, a o găsi; a izbuti, a o scoate la capăt, a ieşi din încurcătură; (reflexiv) a se întâmpla, a se găsi întâmplător, a se nimeri, a fi de faţă; a pune la cale (ceva), a aranja, a urzi, a potrivi.
Cloci, verb Sinonime:
a sta pe ouă; (figurat) a plănui, a pune la cale, a urzi, a coace; (figurat) a lenevi, a trândăvi, a sta inactiv; (reflexiv) a se altera, a se strica, a se împuţi, a se învechi, (regional) a se băhni.
Coace, verb Sinonime:
a frige, a prăji; (figurat) a arde, a chinui; (figurat) a plănui, a cloci, a pune la cale, a urzi; (figurat) a se maturiza; (figurat) a face puroi.
Combina, verb
Sinonime:
a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.
Conciliabul, substantiv neutru Sinonime:
consfătuire, consiliu, sfat; complot, urzire, uneltire.
Conjura, verb Sinonime:
a ruga, a implora; a conspira, a complota, a unelti, a urzi, a pune la cale.
Conspira, verb
Sinonime:
a complota, a conjura, a organiza o conspirație, a unelti, a urzi (o conspirație), (figurat) a concura spre un scop unic, (figurat) a lucra, (figurat) a țese, (învechit și figurat) a împleti, (învechit) a intriga, (învechit) a mașina, (învechit) a măiestri, (învechit) a mreji, (învechit) a zavistui.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Față, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfățișare, aspect; culoare, nuanță; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; fațadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (fața-mâței) sugel alb, tapoșnic, urzică moarță; (locuțiune) (a fi de față) a fi prezent, a asista. Făta, verb
Sinonime:
a naște, a face (pui), a da viață, (prin Transilvania) a pui. Fâță, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevușcă, zvârlugă; fufă.
Fondator, substantiv masculin
Sinonime:
cofondator, creator, ctitor, întemeietor, promotor, (învechit) aşezător, (învechit, la figurat) urzitor. Fondator, adjectiv
Sinonime:
constructor, edificator.
Lucra, verb Sinonime:
a munci, a activa, a face; (figurat) a urzi, a unelti, a pune la cale.
Mașinație, substantiv feminin
Sinonime:
cabală, combinație, complot, conjurație, conjurațiune, conspirație, intrigă, manej, manevră, uneltire, urzire; (variante) machinațiune, (învechit) machinație, mahinație, mașinațiune.
Medita, verb
Sinonime:
a analiza, a cerceta, a chibzui, a cugeta, a examina, a gândi, a investiga, a judeca, a plănui, a pune la cale, a raționa, a reflecta, a se concentra, a se gândi, a sta pe gânduri, a studia, a urmări, a urzi, a visa, (învechit) a mândri, (învechit) a meditarisi, (învechit) a rezona, (învechit) a semui; a da lecţii, a instrui, a învăţa, a preda o materie, a pregăti, a prepara.
Meşteşugi, verb Sinonime:
a meşteri, a executa, a face, a lucra, a munci, a fabrica, a făuri, a realiza; a aranja, a unelti, a drege, a complota, a urzi.
Mușcător (mușcătoare), adjectiv
Sinonime:
caustic, corosiv, epigramatic, ironic, înţepător, malițios, mordace, pișcător, sarcastic, satiric, tăios, urzicător, usturător, (regional) tămâios.
Născoci, verb Sinonime:
a inventa, a scorni, a plăsmui, a descoperi, a urzi; a minţi, a înşela, a induce în eroare.
Sapă, substantiv feminin Sinonime:
săpat, prăşit; crupă. Săpa, verb Sinonime:
(figurat) a întipări, a imprima; a roade, a măcina, a ruina, a dărâma, a nimici; (figurat) a unelti, a urzi, a submina, a defăima, a compromite.
Scorni, verb Sinonime:
a plăsmui, a inventa, a imagina, a născoci, a minţi; a urzi, a ticlui, a pune la cale; a se isca, a se ivi, a se porni, a se stârni, a se dezlănțui.
Ţese, verb Sinonime:
a face pânză, a broda; a se încrucişa, a se întretăia, a se îmbina; (figurat) a pune la cale, a unelti, a urzi, a face intrigi.
Unelti, verb Sinonime:
a urzi, a pune la cale, a complota, a conspira, a instiga, a manevra, a face intrigi.
Băşicat, adjectiv
Sinonime:
coșcovit, cu bășici, în formă de bășică, plin de bășici, urzicat, (livresc) vezicat, (regional) beșicat. Bășicat, substantiv
Sinonime:
bășicare, (regional) beșicat.
Buberic, substantiv
Sinonime:
(botanică) (rar) scrofulare, (regional) brâncă, poală, frunză-de-bubă-rea, iarbă-neagră, urzică-neagră.
Oieşea, substantiv
Sinonime:
urzică mică.
Complota, verb
Sinonime:
a conjura, a conspira, a unelti, (învechit) a intriga, a maşina, a măiestri, a mreji, a zavistui, (figurat) a lucra, a ţese, a urzi, (învechit și figurat) a împleti.
Cosi, verb
Sinonime:
a tăia; (figurat) a distruge, a nimici, a omorî; a se roade. Coşi, verb
Sinonime:
a se bășica, a se umfla, a se urzica; (despre aluat) a crește; a (se) burduși, a bate, a snopi în bătaie; a păcăli, a înșela, a trage pe sfoară; a seduce; a fura; a se coji.
Oișea, substantiv
Sinonime:
(botanică) urzică, urzică-mare.
Ştevie, substantiv
Sinonime:
(botanică) măcrișul calului, (regional) urzica-raţei, (regional) brustan, dragavei, dragomir, (regional) crestăţea, hrenuţ, limba-boului, dragaveică, măcriș de apă, măcriș, (regional) iurpăsătoare, cinstea-câmpului, faptul-mare, iarbă-de-orbalț.
Fluture, substantiv
Sinonime:
(entomologie) flutur, lepidopter; (fluture-cap-de-mort) cap-de-mort; (fluture-de-mătase) vierme-de-mătase; (fluture-de-varză; fluture-alb) albiliţă; (fluture-inelat) inelar; (fluture-roşu) (regional) urzicar; fluturaș, paietă; fulg.
Urticant, adjectiv
Sinonime:
urzicător, usturător.
Paracherniţă, substantiv
Sinonime:
(botanică) (regional) mătrice, politrică, grâul-potârnichii, urzică-moartă, (învechit) parietarie.
Vezicat, adjectiv
Sinonime:
băşicat, urzicat, vezicator.
Gotcă, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) găină sălbatică, găină-de-munte; chiciură, promoroacă; urzică.
Piersica, verb
Sinonime:
a bate tare, a bășica, a lovi, a urzica, (variantă) a pierseca.
Țigancă, substantiv
Sinonime:
gitană, nomadă, romă, țigană, (argotic) boroaică, (argotic) garoaică; (botanică) sugel, urzică moartă.
Ramie, substantiv
Sinonime:
(botanică) urzică chinezească.
Slimui, verb
Sinonime:
(învechit) a făuri, a întocmi, a pune la cale, a sfătui, a urzi; (regional) a (se) umple de slin.
Născocire, substantiv
Sinonime:
concepere, creare, creație, elaborare, fantezie, ficțiune, imaginare, imaginație, inventare, invenţie, închipuire, minciună, născoceală, născocitură, neadevăr, palavră, plănuire, plăsmuire, poveste, proiectare, realizare, scorneală, scornire, scornitură, ticluire, (familiar și figurat) basm, (familiar și figurat) gogoașă, (familiar și figurat, la plural) tromboane, (familiar) balivernă, (familiar) brașoavă, (figurat) urzire, (învechit și popular) izvodire, (învechit) basnă, (învechit) băsnire, (popular) iscodeală, (popular) iscodenie, (popular) iscoditură.
Ironizare, substantiv
Sinonime:
ironie, ironizat, persiflare, ridiculizare, satirizare, zeflemisire, (argotic) miștocăreală, (familiar) ciondănire, (familiar) luare în balon, (familiar) luare peste picior, (figurat) clănțănire, (figurat) cosorâre, (figurat) împungere, (figurat) înghimpare, (figurat) înghimpat, (figurat) înțepare, (figurat) șfichiuire, (figurat) urzicare.
Întemeietor, substantiv
Sinonime:
creator, ctitor, făuritor, fondator, (învechit) așezător, (învechit) întemeliitor, (învechit) tocmitor, (învechit, figurat) urzitor, (variantă) întemeitor.
Scornire, substantiv
Sinonime:
bătaie, concepere, creare, declanșare, dezlănțuire, elaborare, fantezie, ficțiune, goană, gonire, hăituială, hăituire, imaginare, imaginație, inventare, invenție, iscare, izbucnire, începere, închipuire, minciună, născoceală, născocire, născocitură, neadevăr, palavră, plănuire, plăsmuire, pornire, poveste, producere, proiectare, realizare, scorneală, scornitură, stârnire, ticluire, venire, (familiar) balivernă, (familiar) brașoavă, (familiar, figurat) basm, (figurat) gogoașă, (figurat) urzire, (figurat, la plural) tromboane, (învechit și popular) izvodire, (învechit) basnă, (învechit) băsnire, (popular) iscoditură, (popular) zgornire.
Năvăditură, substantiv
Sinonime:
năvădeală, năvădire, năvădit, urzit, (regional) neveditură.
Urzoaică, substantiv (regional)
Sinonime:
ursitoare, urzitor, (Banat) urzaică.
Usturare, substantiv
Sinonime:
urzicare, usturat.
Urticacee, substantiv
Sinonime:
(botanică) paracherniță, urzică, (la plural) urticee.
Urticație, substantiv
Sinonime:
urzicare, urzicat, (variantă) urticațiune.
Structurat, adjectiv
Sinonime:
alcătuit, compus, delimitat, ierarhic, ordonat, organizat, vertical, (rar) urzit.
Acalefă, substantiv
Sinonime:
(zoologie) meduză, scifozoar, urzică marină, urzică-de-mare.
Vervenă, substantiv
Sinonime:
(botanică) urzicuță, verbină.
Înțepător, adjectiv
Sinonime:
acru, ardeiat, ascuțit, aspriu, aspru, corosiv, epigramatic, incisiv, ironic, iute, iuțit, îmbolditor, împungător, înăsprit, înțepos, mușcător, persiflant, persiflator, picant, piperat, pișcăcios, pișcător, sarcastic, satiric, șfichiuitor, țepos, urzicător, usturător, zeflemist, zeflemitor, (învechit) acos, (învechit) atingător, (învechit) înțepâcios, (învechit) stifos, (învechit) țăpos, (regional) înțiglat, (regional) pișcav, (regional) pișcos, (regional) pițigăios, (regional) țapoș, (regional) țepur.
Orzi, verb (învechit)
Sinonime:
a urzi.
Orzitor, substantiv
Sinonime:
urzitor.
Urzător, substantiv
Sinonime:
urzitor.
Orziu, adjectiv (regional)
Sinonime:
precoce, timpuriu, văratic, (regional) orzastin, (regional) orzatic, (regional) orzesc, (regional) urzatic, (regional) urziu.