Treaptă, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) grad, nivel, etapă, fază, rang, poziţie, situaţie.
Condiţie, substantiv feminin
Sinonime:
clauză, prevedere; factor, fapt, împrejurare, circumstanţă; situaţie, poziţie socială, rang, stare, titlu, teapă, treaptă, (popular) mână, seamă.
Demnitate, substantiv feminin
Sinonime:
prestigiu, gravitate, sobrietate; rang, ierarhie, treaptă socială, poziţie, (învechit) cin, dregătorie, ifos, orânduială, şedere, vrednicie, titlu, onoare.
Fază, substantiv feminin
Sinonime:
amplitudine, ciclu, etapă, perioadă, epocă, răstimp, interval, stadiu, moment, punct, (figurat) treaptă, timp; (biologie) (fază diploidă) diplofază, (fază haploidă) haplofază; (botanică) (fază fenologică) fenofază.
Grad, substantiv neutru
Sinonime:
eșalon, exponent, funcţie, ierarhie, indice, marcă, nivel, palier, poziţie, rang, stadiu, stare, treaptă, (prin Transilvania) ştric; (sintagmă) (grad de comparație) comparație.
Involuţie, substantiv feminin
Sinonime:
dare înapoi, decădere, involuare, întoarcere în timp, modificare regresivă, regres, regresiune, retrogresiune, senescență, trecere la o treaptă inferioară, (învechit) involuțiune, (matematică) omografie reciprocă.
Loc, substantiv neutru Sinonime:
spaţiu, întindere; punct de plecare, origine, obârşie; situaţie, post, funcţie, poziţie, rang, treaptă.
Mană, substantiv feminin
Sinonime:
belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale. Mâna, verb
Sinonime:
a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi. Mână, substantiv feminin
Sinonime:
braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.
Nivel, substantiv neutru Sinonime:
stadiu, grad, treaptă, indice; nivelmetru.
Onor, substantiv neutru Sinonime:
rang, treaptă, ierarhie, funcţie.
Poziţie, substantiv feminin
Sinonime:
alură, amplasare, aşezare, atitudine, caz, circumstanță, condiție, conjunctură, demnitate, dispoziție, figură, graviditate, ipostază, împrejurare, loc, opinie, orientare, părere, port, post, postură, poză, profesiune, punct de vedere, rang, sarcină, situare, situație (socială), stare, treaptă, ținută, unghi, (figurat) context, (învechit) împrejur-stare, (învechit) încunjurare, (învechit) peristas, (învechit) pozițiune, (învechit) prilejire, (învechit) stat, (rar) stațiune.
Rang, substantiv neutru Sinonime:
(figurat) treaptă, loc, poziţie socială, grad.
Scară, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) succesiune, şir, serie; nivel, rang, treaptă.
Spiţă, substantiv feminin Sinonime:
stinghie, fuscel; rudă, neam, origine, rang, treaptă, grad.
Stare, substantiv feminin Sinonime:
situaţie, poziţie, circumstanţă; dispoziţie, postură; avere, resurse, fonduri; (învechit) clasă, categorie; rang, grad, ierarhie, treaptă.
Teapă, substantiv feminin Sinonime:
soi, varietate, fel, fire, caracter; stare, treaptă, rang. Ţeapă, substantiv feminin Sinonime:
ghimpe, aşchie, ţandără; frigare, suliţă.
Cui, substantiv
Sinonime:
(învechit) găvozd; (cui cilindric) ştift; (cui de siguranţă) splint; (cui spintecat) splint; ciocâlteu; colţ, fuscel, ic, măsea, pană, spiţă, treaptă, ţintă.
Dregătorie, substantiv
Sinonime:
demnitate, poziţie, rang, treaptă.
Fuscel, substantiv
Sinonime:
bâtă, ciomag, cotoc, fofează, măciucă, nuia, par, prăjină, pretcă, spiţă, stinghie, treaptă (de scară), vergea, (prin Transilvania) şiştoare, (regional) cui, (regional) joardă, (variantă) fușcel, (variantă) fuștei, (variantă) fuștel; (rar) cotor de ceapă, tulpină de ceapă.
Rivaliza, verb
Sinonime:
a aspira, a concura, a contrabalansa, a egala, a face concurență, a fi rival, a lupta pentru întâietate, a năzui, a se măsura, a sta alături de, a sta pe aceeași treaptă, a tinde să ajungă.
Graden, substantiv
Sinonime:
banchetă, stal, treaptă.
Stepenă, substantiv (învechit)
Sinonime:
categorie, clasă, grad, neam, poziție, rang, scară, seminție, situație, spiță, stare, treaptă, viță.
Şedere, substantiv
Sinonime:
adăpost, adunare, așezare, casă, cămin, demnitate, domiciliu, inactivitate, inacțiune, inerție, întrunire, lenevie, lipsă de activitate, locuință, locuire, neactivitate, oprire, pasivitate, poziție, rang, reședință, reuniune, sălaș, sediu, stat, ședință, treaptă, (învechit) catismă.
Eșalon, substantiv
Sinonime:
grad, nivel, rang, stadiu, treaptă, trupă, unitate de transport; altitudine (de zbor); (variantă) eșelon.
