Sus-citat, adjectiv
Sinonime:
sus-amintit, sus-menționat, sus-numit, sus-pomenit, (învechit) prezis.
Sușă (suşe), substantiv feminin Sinonime:
origine, sursă, sânge, provenienţă, părinte, fondator; cotor, matcă, talon; (medicină) tulpină.
Susceptibil (susceptibilă), adjectiv Sinonime:
supărăcios, sensibil, bănuielnic, bănuitor, neîncrezător.
Susceptibilitate, substantiv
Sinonime:
impresionabilitate, irascibilitate, iritabilitate, sensibilitate, (fizică) susceptivitate.
Susceptivitate, substantiv
Sinonime:
susceptibilitate.
Suscita, verb Sinonime:
a provoca, a produce, a stârni, a da naştere.
Șuşni, verb
Sinonime:
a ofta, a suspina.
Șuşoi, substantiv
Sinonime:
puhoi, şuvoi, torent; (regional) cască militară.
Șușora, verb
Sinonime:
a fâșâi, a foșni, a suna, a susura, a șopoti, a șopti, a șușoti, a șușui.
Șuşorcă, substantiv
Sinonime:
(Moldova, Transilvania) pănuşă.
Şuşoteală, substantiv feminin Sinonime:
murmur, freamăt, şuşotit, şoapte.
Şuşoti, verb Sinonime:
a şopti, a şopoti, a murmura, a vorbi în şoaptă.
Suspans, substantiv
Sinonime:
suspens.
Suspect (suspectă), adjectiv
Sinonime:
apocrif, ascuns, bănuicios, bănuielnic, bănuit, dubios, echivoc, incert, interlop, îndoielnic, învăluit, necurat, nesigur, suspectabil, suspicios, (figurat) deocheat, (grecism învechit) ipopt, (învechit) suspițios, (rar) deochiat, (rar) îndoios, (rar) problematic, (rar) suspectat, (rar) veros.
Suspecta, verb
Sinonime:
a bănui, a nu crede în, a se îndoi, a socoti suspect, (învechit și popular) a prepune, (învechit) a presupune, (învechit) a suspicia, (învechit) a suspiciona, (regional) a lua în dudit.
Suspectabil, adjectiv
Sinonime:
suspect.
Suspectare, substantiv
Sinonime:
bănuială, bănuire, neîncredere, presupunere, (învechit și regional) prepunere, (învechit) prepus, (livresc) suspecțiune.
Suspectat, adjectiv
Sinonime:
bănuit, suspect, (învechit și popular) prepus.
Suspecțiune, substantiv
Sinonime:
bănuială, bănuire, mefiență, presupunere, prezumție, suspectare, (învechit și regional) prepunere, (învechit) prepus.
Suspenda, verb Sinonime:
a atârna, a lega de (ceva); (figurat) a întrerupe, a interzice, a opri.
Suspens, substantiv
Sinonime:
suspans.
Suspens (suspensă), adjectiv
Sinonime:
suspendat.
Suspensie, substantiv feminin Sinonime:
întrerupere, oprire.
Suspensiune, substantiv
Sinonime:
suspensie.
Suspensiv, adjectiv
Sinonime:
abrogativ, abrogatoriu, abrogator.
Suspensoid, substantiv
Sinonime:
(chimie) coloid, soluție coloidală.
Suspicia, verb (învechit)
Sinonime:
a se îndoi, a suspecta, (variantă) a suspiția.
Suspicie, substantiv (învechit)
Sinonime:
suspiciune; (învechit) suspiciu, suspiție, suspițiu, suspițiune.
Suspiciona, verb
Sinonime:
a bănui, a suspecta.
Suspicionare, substantiv
Sinonime:
bănuire, prezumare, supoziție, suspectare.
Suspicios, adjectiv
Sinonime:
bănuitor, circumspect, difident, incredul, mefient, neîncrezător, temător, (învechit și regional) prepuielnic, (învechit și regional) prepuitor, (învechit) bănuicios, (învechit) bănuielnic, (învechit) necredincios, (învechit) presupuitor, (învechit) suspițios, (regional) năzarnic.
Suspiciune, substantiv feminin Sinonime:
bănuială, neîncredere, îndoială, conjectură, prezumţie, supoziţie, dubiu.
Suspin, substantiv neutru Sinonime:
oftat, geamăt, plânset.
Suspina, verb Sinonime:
a ofta, a geme.
Suspinare, substantiv
Sinonime:
oftare, oftat, suspin, suspinat, (învechit și regional) oft, (învechit) oftătură, (popular) aht.
Suspiționa, verb (învechit)
Sinonime:
a bănui, a suspecta, a suspiciona.
Suspițios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
bănuicios, bănuielnic, bănuitor, circumspect, incredul, neîncrezător, suspect, suspicios, temător, (învechit și regional) prepuielnic, (învechit și regional) prepuitor, (învechit) necredincios, (învechit) presupuitor, (regional) năzarnic.
Sustem, substantiv (regional)
Sinonime:
sistem.
Sustenabil, adjectiv
Sinonime:
acceptabil, durabil, justificabil, plauzibil, posibil, suportabil, viabil.
Sustenabilitate, substantiv
Sinonime:
dezvoltare durabilă, durabilitate, longevitate, viabilitate.
Sustentație, substantiv
Sinonime:
aerodinamică, echilibraj, portanță, susținere.
Susțiitor, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
susținător.
Susţinător, substantiv masculin Sinonime:
protector; ocrotitor, sprijinitor; întreţinător, tutore.
Susţine, verb Sinonime:
a sprijini, a ajuta, a apăra; a afirma, a spune; (figurat) a rezista, a se menţine.
Susținea, verb (învechit)
Sinonime:
a susține.
Susţinere, substantiv
Sinonime:
afirmare, ducere, întreținere, ocrotire, pledare, pop, proclamare, proptea, proptire, protejare, purtare, rezemare, servire, sprijin, sprijinire, (figurat) apărare, (învechit) rezemătură, (învechit) sprijineală, (învechit) sprijoană, (prin Muntenia și Oltenia) papainog, (rar) proteguire, (regional) pripoană, (regional) proptă, (regional) propteală, (regional) proptiș, (regional) șpraiț, (Transilvania) șoș.
Susţinut (susținută), adjectiv Sinonime:
stăruitor, perseverent, constant.
Şuştor, substantiv
Sinonime:
spetează.
Sustracţie, substantiv
Sinonime:
furt, sustracțiune, sustragere.
Sustracțiune, substantiv
Sinonime:
apropriere, cambriolaj, delapidare, derobare, deturnare, eschivare, exacțiune, furt, sustracție, sustragere.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Agăţa, verb
Sinonime:
(variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă. Agată, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) agat.
Ajuta, verb Sinonime:
a sprijini, a da ajutor, a pune umărul, a susţine, a contribui, a coopera, a participa, a facilita.
Ajutător (ajutătoare), adjectiv Sinonime:
auxiliar, de sprijin, susţinător, participant, contribuitor.
Ajutor, substantiv neutru Sinonime:
asistent, angajat, colaborator, sprijin, reazem, ocrotire, susţinere; propteală.
Anina, verb Sinonime:
a atârna, a agăţa, a prinde, a suspenda, a fixa.
Antrena, verb Sinonime:
a pune în mişcare, a suscita, a stimula, a dinamiza, a înflăcăra.
Apăra, verb Sinonime:
a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).
Apărător, substantiv masculin
Sinonime:
ocrotitor, protector, salvator, sprijin, sprijinitor, susţinător, (rar) proteguitor, protejator, (învechit) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (figurat) reazem; avocat; fundaş.
Arcă, substantiv feminin (rar) Sinonime:
corabie, navă, barcă, vas. Arca, substantiv (învechit)
Sinonime:
apărător, avocat, bază, fundament, fundație, mijlocitor, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător, temelie. Arca, verb
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba.
Argumenta, verb Sinonime:
a dovedi, a demonstra, a susţine, a întări, a justifica (o teză, o opinie).
Ascunde, verb Sinonime:
a tăinui, a camufla, a masca, a disimula, a pitula, a sustrage, a se eschiva, a (se) dosi, a ține secret, a escamota, a voala, a oculta.
Atârna, verb Sinonime:
a agăţa, a anina, a suspenda; (figurat) a depinde, a fi subordonat, a fi legat de (ceva sau de cineva); a cântări, a apăsa; a spânzura.
Bănat, substantiv neutru (regional) Sinonime:
tristeţe, jale, mâhnire, supărare, mânie, necaz, ciudă, pică; învinuire, reproş, imputare, mustrare, înfruntare; bănuială, presupus, suspiciune.
Bănui, verb Sinonime:
a presupune, a intui, a presimţi, a întrezări; a suspecta; (regional) a regreta, a-i părea rău, a se căi.
Bănuială, substantiv feminin Sinonime:
presupunere, presupus, presimţire, intuiţie, (regional) bănat; suspiciune, neîncredere.
Bănuitor (bănuitoare), adjectiv Sinonime:
suspicios, neîncrezător, bănuielnic.
Boieros (boieroasă), adjectiv
Sinonime:
arogant, boieratic, capricios, civilizat, cu aere, cu fumuri, cu gusturi aristocratice, cu însușiri alese, cu nasul pe sus, delicat, domnăreț, fandosit, greu de mulțumit, înfumurat, mofturos, năzuros, pretențios, rafinat, sclifosit, (învechit) domneț, (învechit) domnos, (popular) izmenit, (regional) năsfiros, (regional) năturos.
Buzunări, verb Sinonime:
a fura, a șterpeli, a jefui, a sustrage, a subtiliza; a prăda.
Campion, substantiv masculin
Sinonime:
as, câștigător, cuceritor, fruntaş, gigant, învingător, laureat, lider, protagonist, recordman, recordmen, supercampion, șampion, titan, vedetă, vicecampion; (figurat) apărător, luptător, partizan, susținător.
Canoni, verb
Sinonime:
a (se) căzni, a (se) chinui, a (se) munci, a (se) trudi, a depune eforturi susținute, a impune penitență, a îndura, a năsli, a pedepsi, a schingiui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se obosi, a se osârdnici, a se osârdui, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui (din răsputeri), a se supune unui canon, a se volnici, a se zbate, a se zbuciuma, a strânge, a suferi, a tortura, (figurat) a se sfărâma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (învechit) a se învălui, (învechit) a străstui, (Moldova) a se strădănui, (popular) a se sârgui, (regional) a negăti, (regional) a se verpeli.
Chiul, substantiv neutru Sinonime:
fugă (de muncă sau de școală), absenţă, sustragere, lenevire, tragere pe sfoară, înşelătorie.
Chiuli, verb Sinonime:
a trage chiulul, a se sustrage, a absenta, a trage pe sfoară, a înşela.
Ciordi, verb (argou) Sinonime:
a fura, a şterpeli, a ciupi, a sustrage.
Ciupi, verb
Sinonime:
a (se) pişca, (popular) a ţicura, (regional) a picura, a pişcura, (Transilvania) a piţiga; a ciuguli, (popular) a piguli; a înţepa; (figurat) a scărpina; (figurat) a fura, a sustrage, a ciordi, a şterpeli; a ameţi, a chercheli, a îmbăta, a turmenta.
Cizmar, substantiv masculin
Sinonime:
pantofar, (învechit şi regional) papucar, papugiu, (Moldova) ciubotar, (Transilvania, Banat, Maramureș şi Bucovina) şuştăr, (învechit) cavaf.
Clipoceală, substantiv feminin
Sinonime:
ațipeală, ațipire, clipocire, clipocit, dormitare, moțăială, moțăire, moțăit, moțăitură, murmur, picoteală, picotire, piroteală, pirotire, somnolență, susur, susurare, șoaptă, șopot, toropeală, zvon, (învechit) murmuit, (rar) murmuială, (rar) murmureală, (rar) zuzet.
Combinaţie, substantiv feminin
Sinonime:
acord, amalgam, amestec, aranjament, asociere, calcul, combinare, compus, contract, convenție, corp compus, gând, idee, intenție, îmbinare, împreunare, îngemănare, întâlnire de dragoste, înțelegere, învoială, învoire, legământ, manevră, melanj, mixtură, pact, plan, proiect, reunire, sinteză, socoteală, tranzacție, unire, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit) așezământ, (învechit) cuvânt, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Muntenia) prinsoare, (variantă) combinațiune.
Confirma, verb
Sinonime:
a adeveri, a atesta, a întări, a recunoaşte, a certifica, a arăta, a demonstra, a dovedi, a mărturisi, a proba, a sprijini, a stabili, a susţine, (livresc) a corobora, (învechit şi regional) a probălui, (învechit) a încredinţa, a mărturi, a probui; a consacra, a consfinţi, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra.
Continuu (continuă), adjectiv
Sinonime:
neîntrerupt, neîncetat, necurmat, perpetuu, etern, necontenit, nesfârşit, permanent, veşnic, (învechit şi regional) mereu, (regional) necunten, (învechit) neîncontenit, neprecurmat, nesăvârşit, pururelnic, susţinut; constrictiv.
Da, verb
Sinonime:
a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli. Da, adverb
Sinonime:
desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.
Declara, verb
Sinonime:
a afirma, a spune, a mărturisi, a destăinui, a lua atitudine, a se pronunţa, a comunica, a susţine, a anunţa, a recunoaşte, a opina, a proclama, a apărea, a izbucni.
Defalca, verb
Sinonime:
a deconta, a deduce, a desprinde, a eșalona, a împărți, a lotiza, a repartiza, a scădea, a segmenta, a sustrage, (învechit) a cosi iarba, (învechit) a subtrahirui, (variantă) (învechit) a defălca.
Delapida, verb
Sinonime:
a sustrage, a defrauda, a deturna, a-şi însuşi, (rar) a frauda, (învechit şi familiar) a sfeterisi.
Demonstra, verb
Sinonime:
a arăta, a dovedi, a dezvălui, a proba, a manifesta, a confirma, a indica, (figurat) a marca, a argumenta, a întări, a susţine, a explica, a expune, a etala.
Desfăşura, verb
Sinonime:
a aşterne, a (se) desface, (popular) a (se) desfira, (regional) a (se) dezveli, a (se) întinde, (Moldova) a (se) dişterne, a (se) derula, a se întâmpla, a se petrece, a (se) purta, a merge, a decurge, a evolua, a disputa, a depune, a duce, a efectua, a executa, a face, a îndeplini, a întreprinde, a presta, a da, a susţine, (învechit) a sta.
Deştepta, verb
Sinonime:
a trezi, a însufleţi, a învia, a scula; (figurat) a stârni, a dezlănţui, a suscita.
Deturna, verb
Sinonime:
a delapida, a fura, a sustrage, a-şi însuşi, a defrauda.
Dificil (dificilă), adjectiv
Sinonime:
greu, anevoios, complicat; cu nazuri, mofturos, capricios, susceptibil; veşnic nemulţumit; (popular) ostenitor, (învechit şi regional) ostenicios, delicat, gingaş, (figurat) ingrat; greoi, (astăzi rar) silnic, pretenţios.
Dijmui, verb
Sinonime:
a fura, a încasa taxă, a înjumătăţi, a lua pe nedrept, a primi dijmă, a sustrage, (figurat) a decima, (învechit și regional) a decimui, (învechit și regional) a dejmui, (învechit și regional) a dicimui, (învechit și regional) a dijmăli, (învechit și regional) a dișmui, (învechit) a dijmălui, (învechit) a zeciui.
Dispensă, substantiv feminin Sinonime:
scutire, permisie; autorizaţie, îngăduinţă. Dispensa, verb
Sinonime:
a se lipsi, a renunţa; a scuti, a exonera, a se sustrage.
Distructiv (distructivă), adjectiv
Sinonime:
destructiv, destructor, devastator, disruptiv, distrugător, nimicitor, nuizibil, ucigător, zdrobitor; abrogativ, dirimant, suspensiv.
Documentat (documentată), adjectiv Sinonime:
dovedit, susţinut, atestat; întemeiat, temeinic; informat, pregătit, erudit.
Dosi, verb Sinonime:
a sustrage, a ascunde, a fura, a şterpeli, a fugi, a o şterge, a-şi lua tălpăşiţa, a da dosul.
Dovedi, verb
Sinonime:
a demonstra, a atesta, a proba; a (se) arăta, a manifesta, a vădi; a învinge, a birui, a răpune, a întrece; a prididi, a răzbi, a isprăvi, a mântui; a confirma, a argumenta, a întări, a susţine; a asasina, a bate, a încheia, a înfrânge, a omorî, a sfârşi, a suprima, a termina, a ucide.
Dubios (dubioasă), adjectiv
Sinonime:
nesigur, îndoielnic, suspect, echivoc, necurat, veros.
Egidă, substantiv feminin
Sinonime:
ocrotire, protecţie, sprijin, susţinere, îndrumare, conducere, (la plural) auspicii, oblăduire, patronaj.
Elegie, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) plângere, jeluire, tânguire, jelire, plânset, suspin, lamentare.
Eschiva, verb
Sinonime:
a se sustrage, a se ascunde, a evita, a se da deoparte, a se fofila, a (se) feri, a para, (învechit şi regional) a sprijini; (sport) a evita o lovitură.
Familie, substantiv feminin
Sinonime:
cămin, casă, ai casei, menaj; ascendență, descendenţă, filiație, filiațiune, genealogie, generație, provenienţă, viţă, spiţă, neam, rasă, sușă; (figurat) dinastie, castă, clan, trib, (livresc) stirpe, (astăzi rar) seminţie, (învechit şi popular) sămânţă, (învechit şi regional) seminţenie, tălaie, (Moldova şi Transilvania) pojijie, (învechit) femeie, rudă, rudenie, sânge; (fizică) (familie radioactivă) serie radioactivă.
Favoriza, verb
Sinonime:
a părtini, a avantaja, a fi prielnic, a face concesii, a face hatârul; a sprijini, a ocroti, a susţine; a ajuta, a încuraja, a privilegia, a promova, a proteja, a uşura, a sluji, (învechit) a prii.
Finanţa, verb
Sinonime:
a achita, a amortiza, a da bani, a debursa, (familiar) a împrumuta, a lichida, a plăti, a rambursa, a susţine, a stipendia, a subvenţiona.
Fâşie, substantiv feminin
Sinonime:
fășie, şuviţă, (Moldova) şuşăniţă, bandă, bucată, panglică, rază.
Flirta, verb
Sinonime:
a avea o legătură de dragoste ușoară și nestatornică, a cocheta, a fi în flirt, a susține o conversație ușuratică.
Fofila, verb Sinonime:
a se strecura, a se furişa, a se introduce, a pătrunde; (figurat) a se sustrage, a se eschiva, a scăpa.
Foşnet, substantiv neutru
Sinonime:
fâşâit, foșnire, foșnitură, freamăt, murmur, sunet, susur, susurare, şoaptă, şopot, (rar) şoşet.
Foşni, verb
Sinonime:
a fâşâi, a fremăta, a mişuna, a se mişca, a suna, a susura, a şopoti, a şopti, a şuşoti, a şuşui, (învechit) a prâsni, (Moldova şi Bucovina) a fălălăi, (Moldova şi Transilvania) a pârâi, (prin Transilvania) a şuşora, (rar) a sâsâi.
Fraudă, substantiv feminin
Sinonime:
(familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie. Frauda, verb
Sinonime:
a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.
Freamăt, substantiv neutru
Sinonime:
(figurat) geamăt, agitaţie, fior, foşnet, gălăgie, înfiorare, larmă, murmur, palpitare, palpitaţie, pulsaţie, susur, şuierat, tremur, trepidaţie, vâjâit, vibraţie, zgomot.
Fremăta, verb
Sinonime:
a foşni, a murmura, a susura; a se mişca, a se agita, a tremura; a se înfiora, a tresălta, a avea fiori, a vibra, a palpita, a pulsa, a zvâcni.
Fuduli, verb Sinonime:
a se făli, a se împăuna, a se mândri, a se îngâmfa, a se umfla în pene, a se lăuda, a fi trufaş, a fi cu nasul sus, a fi cu nasul în vânt.
Fugi, verb
Sinonime:
a alerga, a curge, a dezerta, a dispărea, a evada, a evita, a goni, a merge în fugă, a o întinde, a o lua la goană, a o șterge, a o tuli, a ocoli, a scăpa (din), a se căra, a se eschiva, a se feri, a se mătrăși, a se mişca repede, a se perinda, a se refugia, a se scurge (rapid), a se sustrage, a trece prin faţa ochilor, a trece (repede), (Bucovina) a scopci, (despre anumite lichide) a da în foc, (familiar) a se cărăbăni, (învechit și regional) a cure, (popular) a lipsi, (regional) a (se) încura; (locuţiune) (a fugi în lume) a pleca de acasă; (locuţiune) (a fugi printre degete) a-i aluneca cuiva ceva din mână, (figurat) a nu se lăsa prins. Fugi, interjecție
Sinonime:
pleacă, (popular) tiva, (prin nord-estul Olteniei) tiutiu; (locuţiune) (fugi de-aici!) pleacă! nu mai spune!; (locuţiune) (fugi de-acolo!) da` de unde! nici gând să fie așa!
Fura, verb
Sinonime:
a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.
Furt, substantiv neutru
Sinonime:
delapidare, furat, furătură, hoţie, infracțiune, jaf, pungăşeală, pungăşie, subtilizare, sustragere, (argou) mangleală, șuteală, (familiar) ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (învechit şi familiar) sfeteriseală, sfeterisire, (învechit) tâlhărăşug, tâlhărire, tâlhărşag, tâlhuşag, (livresc) rapt, (popular şi familiar) hoţomănie, (popular) tâlhărie, (rar) sustracție, (regional) robălie.
Geamăt, substantiv neutru
Sinonime:
freamăt, icnet, oftat, scâncet, suspin, şuierat, tânguire, vaier, vaiet, vâjâit, (învechit) scâncitură, (rar) scânceală.
Gelos (geloasă), adjectiv
Sinonime:
acaparant, bănuitor, doritor, egoist, exclusiv, invidios, pizmaș, pizmuitor, posesiv, ranchiunos, suspicios, (învechit) pizmătar, (învechit) pizmătareț, (învechit) râvnitor, (învechit) zavistios, (învechit) zavistnic, (învechit) zavistuitor, (învechit) zuliar, (popular și familiar) ciudos, (popular) temător, (regional) jaluz, (regional) zăcaș, (Transilvania) dâcos.
Geme, verb
Sinonime:
a fi apăsat, a fi împilat, a fremăta, a icni, a murmura, a ofta, a se lamenta, a se tângui, a se văita, a suferi, a suspina, a vâjâi, a vui, (învechit şi regional) a (se) scrivi; (figurat) a fi arhiplin, a fi plin, a fi supraîncărcat.
Impresionabil (impresionabilă), adjectiv
Sinonime:
emotiv, emoționabil, hiperemotiv, hipersensibil, intimidabil, sensibil, senzitiv, simţitor, susceptibil.
Interlop (interlopă), adjectiv Sinonime:
dubios, deocheat, suspect.
Îndemna, verb
Sinonime:
a ațâța, a constrânge, a convinge, a da un impuls, a determina, a exorta, a face, a forța, a impulsiona, a incita, a îmbărbăta, a îmboldi, a încuraja, a îndupleca, a înflăcăra, a însufleți, a povățui, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) îmbia, a (se) pofti, a se mulțumi, a se simți bine, a sfătui, a sili, a stârni, a stimula, a susține, (figurat) a împinge, (grecism învechit) a parachinisi, (învechit și regional) a dudui, (învechit) a insufla, (învechit) a invita, (învechit) a mângâia, (învechit) a obliga, (învechit) a pricinui, (învechit) a provoca, (învechit) a semeți, (popular, figurat) a înghimpa, (popular, figurat) a mișca.
Îndoielnic (îndoielnică), adjectiv
Sinonime:
aleatoriu, ambiguu, apocrif, discutabil, nesigur, dubios, echivoc, ezitant, hazardat, indecis; interlop, suspect, necurat.
Înfumura, verb Sinonime:
a se îngâmfa, a se împăuna, a-şi da aere, a fi închipuit, a ţine nasul sus, a nu-i ajunge cu prăjina la nas, a-și băga fumuri în cap.
Îngâmfat (îngâmfată), adjectiv Sinonime:
încrezut, fudul, vanitos, orgolios, mândru, umflat în pene, fălos, trufaş, închipuit, înfumurat, plin de el, cu nasul pe sus.
Înstrăina, verb
Sinonime:
a aliena, a emigra, a expatria, a fura, a lua pe ascuns și pe nedrept, a pierde afecțiunea, a pleca, a pribegi, a se depărta, a se dezrădăcina, a se exila, a se îndepărta (sufletește), a străina, a sustrage, a transmite (prin vânzare) un drept, a-şi însuşi, a-și părăsi familia, a-și părăsi locul de naștere, a-și părăsi locul de reședință, (variantă) a (se) înstreina.
Însuşi, verb Sinonime:
a lua, a sustrage, a (-şi) apropia, a pune mâna; a asimila, a învăţa; a adopta, a primi, a accepta.
Întrerupe, verb Sinonime:
a opri, a suspenda, a curma, a conteni.
Învoială, substantiv feminin
Sinonime:
acord, angajament, angajare, aprobare, aranjament, asentiment, aviz, combinație, condiție, consimţământ, consimțire, contract, convenţie, împăcare, încuviințare, îngăduință, îngăduire, înţelegere, învoire, legământ, pact, permisie, permisiune, tranzacție, voie, voință, vorbă, vrere, (argou) șustă, (învechit și popular) legătură, (învechit și regional) poslușanie, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) așezământ, (învechit) concesie, (învechit) concurs, (învechit) cuvânt, (învechit) pozvol, (învechit) sfat, (învechit) simfonie, (învechit) sulf, (învechit) șart, (învechit) volnicie, (Moldova și Bucovina) pozvolenie, (popular) târg, (popular) tocmeală, (popular) tocmire, (prin Banat) pogoadă, (prin Muntenia) prinsoare, (prin Oltenia și Banat) pogodeală, (regional) tocmă.
Justificabil (justificabilă), adjectiv
Sinonime:
comprehensibil, explicabil, just, motivabil, remisibil, scuzabil, sustenabil, tolerabil, (învechit) defendabil.
Mare, adjectiv Sinonime:
întins, vast, larg, lat; încăpător, spaţios, voluminos; abundent, mult, numeros, considerabil; intens, profund, tare; puternic, ridicat, ajuns, sus-pus; adult, matur, major; vestit, renumit, ilustru, eminent, important, de seamă, ales, impunător, impozant, respectabil, marcant; mătăhălos, malac, gras, greoi, obez.
Mărturisi, verb Sinonime:
a declara, a da pe faţă, a afirma, a spune, a susţine, a recunoaşte, a admite, a confirma; (figurat) a adeveri, a proba, a demonstra, a evidenţia; a se destăinui, a divulga, a da în vileag; a se spovedi.
Milita, verb Sinonime:
a lupta, a activa, a susţine.
Motiva, verb Sinonime:
a justifica, a îndreptăţi, a susţine, a argumenta.
Murmur, substantiv neutru Sinonime:
freamăt, susur, rumoare.
Murmura, verb Sinonime:
a cârti, a protesta, a se plânge, a bombăni, a mormăi; a fremăta, a susura, a şopti. Murmură, substantiv (învechit)
Sinonime:
murmur.
Necontenit, adverb Sinonime:
continuu, neîncetat, neîntrerupt, necurmat, fără întrerupere, fără răgaz, fără contenire, fără preget, neostoit, nepregetat, într-una, mereu, asiduu, susţinut.
Nehotărâre, substantiv feminin
Sinonime:
ambiguitate, codeală, codire, dubiu, echivoc, ezitare, fluctuație, imprecizie, incertitudine, inconsecvență, inconstanță, instabilitate, îndoială, neconsecvență, neîncredere, nesiguranță, nestabilitate, nestatornicie, pregetare, rezervă, suspiciune, şovăială, șovăire, (figurat) oscilare, (figurat) oscilație, (figurat) pendulare, (învechit) îndoire, (livresc) indecizie, (popular) preget.
Neîncetat, adverb Sinonime:
continuu, necurmat, neîntrerupt, necontenit, neostoit, fără încetare, fără întrerupere, fără răgaz, fără preget, asiduu, susţinut, mereu, într-una.
Neîntrerupt, adjectiv
Sinonime:
continuu, etern, fără întrerupere, fără oprire, necontenit, necurmat, nefragmentat, neîncetat, nesfârșit, non-stop, permanent, perpetuu, statornic, susținut, veșnic, (învechit și regional) mereu, (învechit) neîncontenit, (învechit) neprecurmat, (învechit) nepregetat, (învechit) nepregetător, (învechit) nesăvârșit, (învechit) pururelnic, (regional) necunten. Neîntrerupt, adverb
Sinonime:
continuu, fără întrerupere, fără oprire, încontinuu, întruna, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, neobosit, neostenit, non-stop, permanent, pururi, veșnic, (învechit și regional) nepristan, (învechit) neapărat, (învechit) nelipsit, (regional) hojma, (regional) necunten.
Neostoit, adverb Sinonime:
neobosit, nepotolit, neîntrerupt, necurmat, continuu, neîncetat, susţinut, într-una, fără răgaz, mereu, fără contenire, fără încetare.
Ofta, verb Sinonime:
a suspina, a se tângui.
Oftat, substantiv neutru Sinonime:
suspin, oft, oftare.
Orgolios (orgolioasă), adjectiv Sinonime:
vanitos, mândru, încrezut, cu nasul sus, plin de el, trufaş.
Paraşuta, verb Sinonime:
a lansa, a arunca (de sus).
Paria, substantiv masculin
Sinonime:
(om) urgisit, (om) dispreţuit, (om) nedreptăţit, (om) oropsit, (om) apăsat. Paria, verb
Sinonime:
a afirma, a conveni, a face legământ, a juca, a miza, a pune în joc, a risca, a se angaja, a se hazarda, a se lega, a se prinde, a susține, (învechit şi regional) a se rămăşi.
Partizan, substantiv masculin Sinonime:
adept, discipol, susţinător, apărător, luptător.
Pasibil (pasibilă), adjectiv Sinonime:
susceptibil; posibil.
Patron, substantiv masculin Sinonime:
proprietar, stăpân; maistru, şef; ocrotitor, protector, apărător, susţinător, proteguitor. Patron, substantiv neutru (regional) Sinonime:
cartuş.
Patrona, verb Sinonime:
a ocroti, a sprijini, a apăra, a susţine, a proteja.
Patronaj, substantiv neutru
Sinonime:
ajutor, auspiciu, concurs, conducere, egidă, mecenat, oblăduire, ocrotire, protecție, protejare, sprijin, susținere, tutelă, (învechit) patronagiu, (învechit) proteguire, (rar) tutelaj; (în trecut) societate de binefacere.
Pauză, substantiv feminin Sinonime:
repaus, odihnă, răgaz, recreaţie; întrerupere, suspensie; antract.