Spinteca, verb Sinonime:
a despica, a sfâşia, a tăia, a crăpa, a rupe; a înjunghia, a ucide.
Spintecare, substantiv
Sinonime:
crăpare, crăpat, despicare, despicat, rupere, sfâșiere, spargere, spart, spintecat, tăiat, tăiere.
Spintecător, adjectiv
Sinonime:
cutremurător, distrugător, sfâșietor, zguduitor.
Spintecătură, substantiv
Sinonime:
crăpătură, despicătură, ruptură, sfâșietură, tăietură, (învechit) spărtură.
Crăpătură, substantiv feminin
Sinonime:
căscătură, ciobitură, ciocnitură, crachelură, crăpare, crăpăturică, crestătură, crevasă, deschizătură, despicătură, diaclază, fantă, fisură, gaură, gelivură, incizură, întredeschidere, întredeschizătură, lezardă, plesnitură, riz, ruptură, săpătură, scizură, spărtură, spintecătură, tăietură, (învechit) spărgătură, (învechit) spărsătură, (regional) hârtop, (regional) pleasnă, (regional) ștezură, (variantă) crepătură.
Despica, verb
Sinonime:
a (se) crăpa, a spinteca, a despărţi, a separa, a desface, a sparge, a tăia, (regional) a sfărâma, a (se) deschide, a străbate.
Despicătură, substantiv feminin
Sinonime:
crăpătură, despicare, spintecătură, șliț, tăietură, (Moldova) despintecătură, (regional) deșpicătură.
Hăcuire, substantiv feminin
Sinonime:
ciopârţire, rupere, sfârtecare, sfâşiere, spintecare, tăiere.
Îngemăna, verb
Sinonime:
a aduna la un loc, a amesteca, a asocia, a combina, a ingemena, a îmbina, a împreuna, a reuni, a uni strâns, (învechit; despre rumegătoare) a avea copita spintecată în două, (variantă) a îngemâna.
Măcelări, verb Sinonime:
a spinteca, a despica, a înjunghia, a ciopârţi, a ucide; (figurat) a se război, a lupta, a se bate, a masacra, a distruge.
Prostituată, substantiv feminin
Sinonime:
bulangioaică, bulă, buleandră, call-girl, cocotă, curtizană, curvă, demimondenă, escortă, femeie de moravuri ușoare, femeie de stradă, femeie decăzută, femeie desfrânată, femeie publică, gheișă, hetairă, parașută, pupăză, putoare, târâtură, târfă, (argou) frecangioaică, (argou) maimuță, (argou) marcoavă, (argou) mastroacă, (familiar) fleoarță, (familiar) fleorțotină, (familiar) șuleandră, (învechit și figurat) spintecătură, (învechit și regional) pârțotină, (învechit și regional) telăliță, (învechit și regional) teleleică, (învechit) magopață, (învechit) tălaniță, (popular și familiar) damă, (popular și familiar) madamă, (prin Bucovina) crăiță, (prin Maramureș) landră, (prin Moldova și Bucovina) mișarcă, (prin Moldova) ruptură, (prin Transilvania) bandură, (rar) armăsăroaică, (regional) haită, (regional) lele, (regional) madaranță, (regional) pupezoaică, (regional) scorțotină, (regional) târnoață, (regional) tearfă, (regional) terfeloagă, (Transilvania) gudă.
Tăia, verb Sinonime:
a despărţi, a separa, a împărţi; a despica; a suprima, a scoate, a elimina; a brăzda, a tatua, a vărga; a săpa, a sculpta; (figurat) a croi; a străbate, a traversa, a trece; (reflexiv) a se întretăia; (reflexiv) a se destrăma, a se rupe; (reflexiv) a se coagula, a se brânzi; (tranzitiv şi reflexiv) a (se) spinteca, a se omorî, a se ucide; a tunde, a micşora, a reteza, a scurta.
Ciopârțire, substantiv
Sinonime:
ciopârțeală, cioplitură, depesaj, îmbucătățire, rupere, rupt, sfârtecare, sfârticare, sfâșiere, sfâșietură, spintecare, tăietură, tocare, tocat, tocănire, tocănit, tranșă, (popular și familiar) ferfenițire, (popular și familiar) ferfenițit, (popular) căsăpire, (regional) hăcuire, (variantă) ciopârtire.
Cui, substantiv
Sinonime:
(învechit) găvozd; (cui cilindric) ştift; (cui de siguranţă) splint; (cui spintecat) splint; ciocâlteu; colţ, fuscel, ic, măsea, pană, spiţă, treaptă, ţintă.
Despicare, substantiv
Sinonime:
crăpare, crăpat, despicat, spargere, spart, spintecare, spintecat, tăiat, tăiere, şpăltuire; deschidere.
Despicat, adjectiv
Sinonime:
bifid, crăpat, cvadrifid, plesnit, ramificat, rimiform, spart, spintecat, tăiat, trifid, (industrie) șpăltuit, (învechit) despintecat, (regional) înspicat, (regional) răspicat, (regional) șfărghiat. Despicat, substantiv
Sinonime:
despicare.
Diseca, verb
Sinonime:
(anatomie) a efectua o disecție, (rar) a spinteca, a autopsia; (figurat) a analiza minuțios, a cerceta atent.
Chetorși, verb
Sinonime:
a spinteca, a tăia cu cuțitul.
Chetorșit, adjectiv
Sinonime:
tăiat, spintecat.
Tăiere, substantiv
Sinonime:
ablațiune, amputare, anulare, barare, decupare, despicare, hăcuire, împărțire, înjunghiere, masacru, măcel, retezare, sacrificare, sculptare, scurtare, secționare, spintecare, spintecat, ucidere, (popular) junghiere.
Junghiere, substantiv (popular)
Sinonime:
înjunghiere, spintecare, spintecat, tăiere.
Spargere, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, despicare, despicat, dezbinare, disensiune, distrugere, erupție, explodare, fisurare, fisurat, forțare, furt, găurire, împrăștiere, încetare, înfrângere, învingere, jefuire, neînțelegere, nimicire, plesnire, plesnit, pocnire, risipire, rupere, scindare, sfărâmare, sfârșit, spart, spintecare, spintecat, străpungere, stricare, tăiat, tăiere, terminare, violare, vulcanism, zdrobire.
Burduhăni, verb (regional)
Sinonime:
a spinteca.
Sfâşietură, substantiv
Sinonime:
gaură, ruptură, sfâșiere, spintecătură, zdreanță, (învechit) spărtură.
Despintecător, adjectiv (învechit)
Sinonime:
despicător, spintecător.
Sfâșiat, adjectiv
Sinonime:
ferfenițit, găurit, hărtănit, rupt, sfârtecat, sfârticat, spintecat, uzat, zdrențăros, zdrențuit, (figurat) întristat, (figurat) mâhnit, (învechit și regional) mursecat, (învechit și regional) spârcuit, (învechit) sfâșiet, (învechit) spart, (popular și familiar) ferfenițos, (popular) zdrențos, (regional) peticit.
Rupere, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, aplecare, culegere, descompunere, desfacere, despărțire, desprindere, detașare, fracturare, frângere, izolare, împrăștiere, întrerupere, răsfirare, răzlețire, revărsare, risipire, roadere, rupt, ruptură, separare, sfâșiere, smulgere, spargere, spintecare, spintecat, stricare, surpare, uzare, zdrobire, (figurat) distrugere, (figurat) îndepărtare, (figurat) înstrăinare, (figurat) ruinare, (învechit) împărțire, (învechit) jefuire, (învechit) rumpere, (învechit; la figurat) întristare, (la jocul de cărți) tăiere, (rar) fărâmițare, (regional) sfărâmare.
Înjunghiere, substantiv
Sinonime:
cuțitare, imolație, imolațiune, împungătură, împungere, împunsătură, încuțitare, înjunghiat, spintecare, spintecat, străpungere, tăiere, (învechit și figurat) sacrificare, (învechit și popular) spargere, (învechit) împunsoare, (învechit) împunsură, (învechit) înjunghietură, (învechit) junghi, (popular) junghiere, (variantă) înjunghiare.
Splint, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cui de siguranță, cui spintecat. Șplint, substantiv
Sinonime:
(tehnică) cui de siguranță, cui despicat, splint, splintur.
Sfârticătură, substantiv
Sinonime:
ruptură, sfâșietură, spintecătură, (variantă) sfârtecătură.