Sigiliu, substantiv neutru Sinonime:
pecete; (figurat) marcă.
Însuşire, substantiv feminin
Sinonime:
aplicare, apropriere, asimilare, atribut, calitate, caracter, caracteristică, dar, deprindere, dotare, facultate, fel de a fi, înclinaţie, învățare, înzestrare, notă, particularitate, proprietate, putere, semn specific, talent, trăsătură, valoare (specifică), virtute, (rar) bun, (regional) însușietate; (figurat) amprentă, marcă, pecete, sigiliu, timbru.
Particularitate, substantiv feminin
Sinonime:
atribut, calitate, caracter (particular), caracteristică, circumstanță particulară, detaliu, individualitate, însușire, notă distinctivă, originalitate, particularism, proprietate, semn, singularitate, specialitate, specific, specificitate, tipicitate, trăsătură caracteristică, (figurat) amprentă, (figurat) marcă, (figurat) pecete, (figurat) sigiliu, (figurat) timbru, (regional) însușietate.
Pecete, substantiv feminin Sinonime:
sigiliu, parafă, ştampilă; (figurat) amprentă, urmă, întipărire, semn.
Plumb, substantiv masculin
Sinonime:
alice, condei, creion, dreptar, glonte, glonț, greutate, muniție, pecete, proiectil, sigiliu, (în alchimie) saturn, (regional) pleu.
Sigila, verb
Sinonime:
a aplica un sigiliu, a închide, a pecetlui, a plumbui.
Ştampila, verb Sinonime:
a pecetlui, a sigila, a marca. Ştampilă, substantiv feminin Sinonime:
pecete, sigiliu, marcă, semn.
Amprentă (amprente), substantiv feminin
Sinonime:
timbru, ștampilă, marcă, sigiliu, semnătură, semn, stigmat, urmă; atribut, calitate, caracter, caracteristică, însuşire, întipărire, notă, particularitate, proprietate, specific, tipar, trăsătură.
Desigila, verb
Sinonime:
a rupe sigiliul, a deschide ceva sigilat, a despecetlui.
Desigilare, substantiv
Sinonime:
desfacere a unui sigiliu, despecetluire, despecetluit.
Țil, substantiv
Sinonime:
pecete, sigiliu, ştampilă.
Muhur, substantiv
Sinonime:
(turcism învechit; astăzi în filatelie) pecete, sigiliu, ştampilă.
Monogramă, substantiv
Sinonime:
autograf, iscălitură, marcă, monogram, semnătură, sigiliu, stampilă.
Șevalieră, substantiv
Sinonime:
anou, inel (cu sigiliu).
Pecetnic, substantiv (învechit)
Sinonime:
pecete, sigiliu, ștampilă.
Pecetie, substantiv (învechit)
Sinonime:
pecete, sigiliu, ștampilă, timbru, (învechit) hârtie ștampilată, (Moldova) peceată.
Pecetlar, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
pecete, sigiliu, ștampilă, (învechit) pecetnic, (învechit) ștempel, (turcism învechit) muhur, (variantă) pecedlar.
Pistornic, substantiv
Sinonime:
sigil, sigiliu, (rar) pecetar; (variante regionale) pistolnic, priscornic, pristolnic, pristornic.